BÁNCA¹ banci s. f. Scaun lung shi ingust pentru doua sau mai multe persoane. ◊ Expr. Banca ministeriala = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Banca acuzatzilor = locurile dintro sala de tribunal care stau acuzatzii. Banca apararii = locurile dintro sala de tribunal destinate avocatzilor care apara pe acuzatzi. ♦ Scaun de obicei cu pupitru in fatza pentru shcolari. ◊ Loc. adv. (De) pe bancile shcolii = (de) la shcoala din (sau in) timpul petrecut in shcoala. ◊ Expr. A sta (sau a ramane) in banca sa = a ramane la locul sau a sta pasiv fatza de orice initziativa a fi docil. Din fr. banc.

banca² sf [At: NEGRUZZI S. I 328 / V: (reg) ~nga banc sn / Pl: banci / E: fr banc it banca] 1 Scaun ingust shi lung (cu sau fara spatar) pentru doua sau mai multe persoane. 2 (Is) ~k ministeriala Locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. 3 (Is) ~k apararii Locurile dintro sala de tribunal destinate avocatzilor care apara pe acuzatzi. 4 (Is) ~k catargului Banca unei lotci prin care trece catargul. 5 Scaun (cu sau fara pupitru in fatza) care stau shcolarii in clasa. 6 (iIav) (De) pe bancile shcolii (De) la shcoala. 7 (Ial) Din (sau in) timpul petrecut in shcoala. 8 (Ie) A sta (sau a ramane) in ~k sa A ramane la locul sau (fiind pasiv). 9 (Iae) A fi docil. corectata

bánca¹ s.f. 1 Scaun lung shi ingust cu sau fara speteaza pentru doua sau mai multe persoane. ◇ = Banca apararii = locurile dintro sala de tribunal destinate avocatzilor care apara pe acuzatzi. Banca acuzatzilor = locurile dintro sala de tribunal ocupate de acuzatzi. Banca ministeriala v. ministerial. 2 Scaun (cu pupitru in fatza) care stau elevii in clasa. ◇ Loc.adv. (De) pe bancile shcolii = (de) la shcoala din (sau in) timpul petrecut la shcoala. ◇ Expr. A sta (sau a ramine) in banca sa = a) a sta pasiv la locul lui indiferent fatza de orice initziativa; b) a fi docil. 3 (mar.) Banca catargului = banca unei ambarcatzii prin care trece catargul. • pl. banci. shi (reg.) banc s.n. /<fr. banc germ. Bank ngr. βανcα.

BÁNCA¹ banci s. f. Scaun lung pentru doua sau mai multe persoane. ◊ Expr. Banca ministeriala = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Banca acuzatzilor = locurile dintro sala de tribunal ocupate de acuzatzi. Banca apararii = locurile dintro sala de tribunal destinate avocatzilor care apara pe acuzatzi. ♦ Scaun de obicei cu pupitru in fatza pentru shcolari. ◊ Loc. adv. (De) pe bancile shcolii = (de) la shcoala din (sau in) timpul petrecut in shcoala. ◊ Expr. A sta (sau a ramane) in banca sa = a ramane la locul sau a sta pasiv fatza de orice initziativa a fi docil. Din fr. banc.

BÁNCA¹ banci s. f. Scaun ingust shi lung (cu sau fara speteaza) care pot shedea mai multe persoane deodata. V. lavitza bancheta. Pe o banca de piatra shezusera pe vremuri arnautzii de paza. DUMITRIU B. F. 118. Ashezatzi pe bancile de lemn ale vagonului motzii priveau muntzii. BOGZA TZ. 17. Au tras banca de lemn sub fereastra shi sau ashezai cu spatele spre lumea din salon. PAS L. I 24. ♦ Scaun (de obicei impreuna cu pupitrul) pentru doua sau mai multe persoane care shed shcolarii in clasa. Stateam amindoi intro banca. SADOVEANU N. F. 36. Capul greu cadea pe banca pareau toaten infinit; Cind suna shtiam k Ramses trebuia sa fi murit.. EMINESCU O. I 140. ♦ Loc. adv. Pe bancile shcolii = la shcoala la invatzatura. De pe bancile shcolii = din timpul petrecut in shcoala. Sa remarcat inca de pe bancile shcolii. ♦ (In expr.) Banca acuzatzilor = banca care stau intro sala de judecata acuzatzii. Banca apararii = banca care stau avocatzii apararii. ♦ Aparat de gimnastica la care se pot executa individual sau in grup diferite exercitzii de gimnastica.

BÁNCA¹ banci s. f. Scaun ingust shi lung care pot shedea mai multe persoane. ◊ Banca acuzatzilor = banca care stau intro sala de judecata acuzatzii. Banca apararii = banca care stau intro sala de judecata avocatzii apararii. ♦ Scaun pentru una sau mai multe persoane (de obicei cu pupitre) care shed shcolarii in clasa. ◊ Loc. adv. Pe bancile shcolii = la shcoala. De pe bancile shcolii = din timpul petrecut in shcoala. Fr. banc.

BÁNCA³ s.f. Scaun lung cu sau fara rezematoare care pot shedea deodata mai multe persoane. ♦ Scaun cu pupitru care stau elevii in clasa. [< fr. banc cf. germ. Bank].

BANCA³ s. f. piesa de mobilier cu sau fara rezematoare care pot shedea deodata mai multe persoane. ◊ scaun cu pupitru care stau elevii in clasa. ♦ a sta in banca sa = a fi neutru a sta pasiv indiferent. (< fr. banc germ. Bank)

BÁNCA¹ banci f. 1) Scaun lung (cu sau fara speteaza) pentru mai multe persoane. ~ de lemn. 2) Scaun cu pupitru in fatza pentru shcolari. * De pe bancile shcolii din anii de shcoala. [G.D. bancii] /<fr. banc

banca f. 1. scaun lung care pot shedea mai multzi inshi; 2. pl. banci stanci ascunse sub apa gramadire de nisip ori pietrish in mare sau in rauri periculoase pentru corabii.

*bánca f. pl. bancĭ (it. banca shi banco fr. banque [zarafie] shi banc [scaun] sp. pg. banco d. vgerm. banch panch ngerm. bank; ngr. bánka pron. bánga scaun shi bánkos zarafie; rus. bánka bank. V. banc shi pangar). Un fel de scaun lung de lemn de fer saŭ de peatra care pot shedea maĭ multzĭ inshĭ: banca de gradina bancĭ de shcoala a fi pe bancile shcoaleĭ (a fi shcolar). Banc stinca supt apa saŭ gramada de nisip care impedeca navigatziunea. La unele jocurĭ de noroc baniĭ careĭ are dinainte cel ce conduce jocu. Un fel de comerciŭ care consista in acordarea banilor shi in primirea interesuluĭ shi in scontarea efectelor in schimbu uneĭ prime. Institutziune publica de credit autorizata pin lege pusa supt controlu statuluĭ shi cu oarecare obligatziunĭ shi privilegiĭ mai ales acela de a emite bilete de banca. Edificiu in care se face acest fel de comerciŭ shi in cares birourile acesteĭ institutziuni. Banca Natzionala a Romaniiĭ cea maĭ veche institutziune de credit a tzariĭ fundata la 1879 cu un capital de 12000000 de francĭ reprezentat pin 24000 de actziunĭ de cite 500 de francĭ. Banca Franciiĭ infiintzata la 1803 are privilegiu excluziv de a emite bilete la vedere shi la purtator numite bilete de banca. Operatziunile eĭ statutare is urmatoarele: sconturĭ de efecte de comerciŭ shi de efecte publice avansurĭ pe drugĭ de metale pretzioase pe rente pe actziunĭ shi obligatziunĭ de kĭ ferate shi ale Creditului Fonciar sh.a. Are sediu in Paris shi sucursale in departamente ceĭa ce a facut shi B.N. a Romaniiĭ cu sediul in Bucureshti shi cu sucursale in judetze. Munt. Pop. banga (dupa ngr.). V. bilet hirtie.

banc⁴ sn vz banca²

panca sf vz banca^[1]

báncapupítru s. f. Banca combinata cu o masa de scris ◊ „O bancapupitru masabirou de studiu etc.” Mag. 7 I 67 p. 6 (din banca + pupitru)

bánca s. f. g.d. art. bắncii; pl. banci

bánca (scaun lung intreprindere financiara) s. f. g.d. art. bancii; pl. banci

BÁNCA s. 1. (prin Ban.) scamnie. (Sta pe ~ la poarta.) 2. v. pupitru.

BANCA s. 1. (prin Ban.) scamnie. (Sta pe ~ la poarta.) 2. pupitru. (Punetzi caietele pe ~!)

bánca (bắnci) s. f. 1. Scaun lung. 2. Intreprindere financiara care efectueaza operatzii de plata shi credit. 3. (La unele jocuri de cartzi) Suma din care bancherul plateshte cishtigurile celorlaltzi jucatori. 4. (Inv.) Bilet de banca. 5. (Inv.) In arg. hirtie de o suta de lei. Var. banc s. n. (banca la jocuri de cartzi; gluma brashoava). Mr. bancu banca megl. banca. It. banca fr. banque (sec. XVIII). Var. banc reproduce fidel fonetismul fr. Cuvintul mr. din it. (Ruffini 328). Totzi der. sint imprumuturi directe: bancar adj. din it. bancario; banco s. m. (banca la jocuri de cartzi) din it.; bancher s. m. din it. banchiero fr. banquier; bancheta s. f. din fr. banquette; banchiza s. f. din fr. banquise; bancnota s. f. din germ. Banknote cf. mag. banknotta (Borcea 177); bancruta s. f. din fr. banqueroute care la rindul sau provine din it. banca rotta; bancutza s. f. (moneda de 50 bani; odinioara in Trans. moneda de 20 creitzari) din germ. Bankozettel transformat prin etimologie populara intrun diminutiv de la banca (Hasdeu 3193; Borcea 177).

banca¹ Banca¹ „scaun” e explicat de DLRM copiind k de obicei pe CADE prin fr. banc fara nici o vorba despre diferentza de terminatzie shi de gen. DA il explica prin it. banca dar da shi varianta banc explicata prin germana. Cioranescu care trateaza pe banca¹ shi banca² impreuna porneshte de la it. banca fr. bangue cu adaosul k varianta banc reproduce exact fonetismul francez apoi noteaza k toate derivatele sint imprumuturi directe: bancar bancher etc. din italiana franceza etc. (dar it banchiero fr. banguier trebuiau sa devina *banchier). Scriban pune shi el ambele sensuri impreuna shi trimite la mai multe limbi: italiana franceza germana greaca rusa. K de obicei pentru notziuni de acest fel nu vom porni direct de la franceza shi nici macar de la italiana ci trebuie sa avem in vedere nn intermediar intro limba mai apropiata de noi. Bulgara are forma банкa care PCБKE o explica prin germana iar БEP prin romana sau prin italiana. Pentru mine nu incape nici o indoiala k atit forma bulgara cit shi cea romana (eventual una prin intermediul celeilalte) provin din greaca unde se cunosc doua variante desigur numai grafice μπάγϰα shi μπάνϰα in romaneshte forma populara banga a fost multa vreme folosita shi mi se pare sigur k e mai veche decit cealalta. Ea reproduce pronuntzarea greceasca iar banca a fost refacut sub influentza occidentala.

a sta in banca lui / proprie expr. 1. ashi vedea de treaba a nu se amesteca in treburile altuia. 2. a se multzumi cu putzin a nu emite pretentzii nejustificate.

stai in banca ta! expr. fii cuminte!