BÁNCA¹ banci s. f. Scaun ingust shi lung (cu sau fara speteaza) care pot shedea mai multe persoane deodata. V. lavitza bancheta. Pe o banca de piatra shezusera pe vremuri arnautzii de paza. DUMITRIU B. F. 118. Ashezatzi pe bancile de lemn ale vagonului motzii priveau muntzii. BOGZA TZ. 17. Au tras banca de lemn sub fereastra shi sau ashezai cu spatele spre lumea din salon. PAS L. I 24. ♦ Scaun (de obicei impreuna cu pupitrul) pentru doua sau mai multe persoane care shed shcolarii in clasa. Stateam amindoi intro banca. SADOVEANU N. F. 36. Capul greu cadea pe banca pareau toaten infinit; Cind suna shtiam k Ramses trebuia sa fi murit.. EMINESCU O. I 140. ♦ Loc. adv. Pe bancile shcolii = la shcoala la invatzatura. De pe bancile shcolii = din timpul petrecut in shcoala. Sa remarcat inca de pe bancile shcolii. ♦ (In expr.) Banca acuzatzilor = banca care stau intro sala de judecata acuzatzii. Banca apararii = banca care stau avocatzii apararii. ♦ Aparat de gimnastica la care se pot executa individual sau in grup diferite exercitzii de gimnastica.