BALÁN A balani e adj. (Pop.) 1. (Despre oameni sau parul lor) Blond. ♦ (Substantivat m.; ir.) Dracul. 2. (Despre animale) Plavan. ♦ (Substantivat) Nume care se da unor animale domestice cu parul alb. Bal + suf. an.

balan ~a [At: PANN E. II 82/14 / V: (reg) bal~ / Pl: ~e / E: bal + an] 1 a (D. parul oamenilor) Blond. 2 smf a (Persoana) cu fatza alba shi parul blond. 3 sm (Irn) Dracul. 4 a (D. animale domestice) Cu parul sau blana albgalbuie Si: balai (rar) balanutz (2) (pop) plavan (reg) balutz (4). 5 a (D. plante mai ales d. cereale) De culoare deschisa galben spre alb. 6 a (Reg; d. cireshele salbatice) De culoare rozroshie. 7 smf (Nume de) animal domestic de culoare alba Si: balai (4) (reg) balusha (12) balutza (58). 8 sm (Rar) Zapada.

balán a adj. 1 (despre oameni sau despre parul lor) Blond. Ieshi copile cu parul balan afara shi ride la soare doar sa indrepta vremea (CR.). ◆ (in superstitzii; iron.; subst. m.) Dracul. 2 (despre animale) Cu parul alb; balai. Cal balan ◆ (subst.) Cal sau iapa cu parul alb. ◇ Expr. (pop.) Popa era calare pe balana shi intreba de iapa se spune despre un om uituc sau zapacit. E mincat k balana de ham se spune despre o persoana care se afla in mare saracie. 3 (despre plante mai ales despre cereale) De culoare deschisa galben spre alb. • pl. i e. /bal + an.

BALÁN A balani e adj. 1. (Despre oameni sau parul lor) Blond. ◊ (Substantivat m.; ir.) Dracul. 2. (Despre animale) Plavan. ◊ (Substantivat) Nume care se da unor animale domestice cu parul alb. Bal + suf. an.

BALÁN A balani e adj. 1. (Despre parul oamenilor p. ext. despre oameni) Blond balai. Inainte de a trece la dreapta tzitzacai Leona mia mingiiat parul balan. SADOVEANU N. F. 158. Cu deosebire mi se lipi de inima un tinar nalt balan shi de o infatzishare foarte distinsa. VLAHUTZA O. A. 145. Ieshi copile cu parul balan afara shi ride la soare doar sa indrepta vremea. CREANGA A. 34. In junia sa se vede k fusese balan caci ochii lui aveau inca o ushure vapsea de albalbastru. NEGRUZZI S. I 58. Spre tzara au plecat Cu Marin shi cu Ciocan Cu Lisandru cel balan. ALECSANDRI P. F. 180. ♦ (Substantivat m.; in superstitzii ironic) Dracul diavolul (Atestat in forma regionala balan) Balan satzi aleaga din gura ce spui daca nu vorbeshti deslushit. CREANGA P. 151. 2. (Despre animale domestice) Cu parul alb; plavan balai. Iaduse... un cal balan. BENIUC V. 36. Minza balana Pashte noaptean poiana (Luna plina). SADOVEANU P. C. 10. Oitza balana Cu lina birsana De trei zilencoace Guritza nutzi tace. TEODORESCU P. P. 435. Mincatus de dushmani K iarba de boi balani. JARNÍKBIRSEANU D. 191. Boi bour ei... Pe pinteci balani Pe spate plavani. ALECSANDRI P. P. 102. ♦ (Substantivat m. shi f.) Nume dat unor animale domestice (boi vaci oi cai ciini etc.) cu parul alb. Adap balanul shil incalec. STANCU D. 249. Venitzi de punetzi mina sa scot pe balana din noroi. VISSARION B. 41. Dash mai trai pin’la toamna Cumatra Ioana Sa pun shaua pe balana! TEODORESCU P. P. 332. ◊ Expr. (Popular) E mincat k balana de ham se zice despre omul prapadit de nevoi. Popa era calare pe balana shi intreba de iapa se spune despre cei uituci zapacitzi sau proshti.

BALÁN A balani e adj. 1. (Despre oameni) Blond. ♦ (Substantivat m.; ir.) Dracul. 2. (Despre animale) Cu parul alb; plavan. ♦ (Substantivat) Nume care se da unor animale domestice cu parul alb. Adap balanul shil incalec (STANCU). Din bal + suf. an.

balan a. de coloare intre alb shi galben sau auriu (se zice mai ales de fatza shi de par). [Derivat din bal cu sufixul an: varianta balaiu e analogica (cf. laiu)]. ║ m. bou sau cal cu parul aproape alb: hi! balane!

balán a adj. (vsl. bĭelŭ alb. cu sufixu an). Balaĭ blond (ob. maĭ mult la masc.): om boŭ cal balan. Balan sa v’aleaga (cele ce spunetzĭ) dracu s’aleaga (sa’ntzeleaga) vorbele voastre (Balan pin antiteza ild. cel negru = dracu).

balán (pop.) adj. m. pl. baláni; f. balána pl. baláne

balán adj. m. pl. baláni; f. sg. balána pl. baláne

balan.

BALÁN adj. v. blond.

BALAN adj. balai blond galben (pop.) galbior (inv. shi reg.) plavitz (reg.) plavai plavan plaviu (Ban.) bal. (Are parul ~.)

STARC BALÁN s. v. egreta starc alb.

calu’ balan expr. (er.) penis.