balán a adj. 1 (despre oameni sau despre parul lor) Blond. Ieshi copile cu parul balan afara shi ride la soare doar sa indrepta vremea (CR.). ◆ (in superstitzii; iron.; subst. m.) Dracul. 2 (despre animale) Cu parul alb; balai. Cal balan ◆ (subst.) Cal sau iapa cu parul alb. ◇ Expr. (pop.) Popa era calare pe balana shi intreba de iapa se spune despre un om uituc sau zapacit. E mincat k balana de ham se spune despre o persoana care se afla in mare saracie. 3 (despre plante mai ales despre cereale) De culoare deschisa galben spre alb. • pl. i e. /bal + an.