balací [At: ODOBESCU S. III 157 / Pzi: cesc / E: bg балакам] 1 vr A se zbengui in apa (la scaldat) Si: (rar) a se balacari². 2 vt A tulbura apa (sau alt lichid) cu mainile. 34 vtr A(shi) muia mainile intrun lichid intro mocirla murdarinduse. 56 vtr (Fig) A se tavali (in mizerie).

balaci vb. IV. refl. intr. A (se) juca a se zbengui in apa (la scaldat); (pop.; fam.) a (se) balacari. ◆ Ext. (despre porci; refl.) A se tavali prin noroi. • prez. ind. cesc. /<bg. балаци.

BALACÍ balacesc vb. IV. Refl. shi (mai rar) intranz. A se mishca in apa producind un plescait; a se scalda in apa (murdara) putzin adinca; a se tavali. Cind apele intrau din nou in albia veche ei in gradina inca se balaceau in mil. GALAN Z. E. 45. Mai la larg se balaceau gishtele shi ratzele. PAS L. I 69. Copii descultzi shi numai in camashi groase... balaceau prin shuvitzele de apa. DELAVRANCEA T. 204. Se dusese la eleshteul din apropiere shi dupa ce balacise in mocirla prinsese doua broscutze. CARAGIALE S. 46. Parca vad colo pe un biet vinator bondoc shi pintecos balacind k vai de dinsul pe ploaie shi pe sloata intro lunca noroioasa. ODOBESCU S. III 157. Fig. O vinturatori de fraze scripcari sarbezi shi smintitzi Nu vedetzi in ce mocirla de prostii va balacitzi? VLAHUTZA P. 86. ◊ Tranz. Cum de vatzi furishat in parc shi atzi ajuns la iaz shi ce gind va venit... sa va balacitzi picioarele in el. PAS Z. I 48. Fig. [Acest ziarist] ishi balaceshte condeiul in toate. VLAHUTZA la TDRG.

BALACÍ balacesc vb. IV. Refl. intranz. shi tranz. (Adesea fig.) A (se) mishca a (se) scalda in apa producand un plescait. Bg. balakam.

A SE BALACÍ ma ~ésc intranz. A face mishcari (cu mainile shi cu picioarele) jucanduse prin apa in timpul scaldatului. /<bulg. balakam

balacì v. a se tavali in noroiu a umbla cu mainile sau cu ciocul in apa murdara. [Bulg. BALAKAM].

balacésc (ma) v. refl. (bg. balákam ma balacesc; rus. balákatĭ a flecari. Ruda cu balamut). Ma lincĭuresc ma joc in apa (k gishtele k copiiĭ). SHi ma balacaresc. (Cp. cu clataresc).

balací (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. balacésc imperf. 3 sg. balaceá; conj. prez. 3 sa balaceásca

balací vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. balacésc imperf. 3 sg. balaceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. balaceásca

BALACÍ vb. (reg.) a (se) shtiobalcai (Mold.) a (se) linciuri (prin Munt.) a (se) talbacai. (Se ~ toata ziua la rau.)

BALACI vb. (reg.) a (se) shtiobilcai (Mold.) a (se) linciuri (prin Munt.) a (se) tilbicii. (Se ~ toata ziua la riu.)

balací (césc ít) vb. A se zbengui in apa a (se) balacari. Creatzie expresiva (Iordan BF II 184); coincide cu bg. balakam care poate fi imprumutat sin rom. (dupa Cihac shi DAR cuvintul rom. provine din bg.). Este dificil de presupus k var. balacari vb. (a (se) balaci; a sta la taclale a birfi a indruga verzi shi uscate; a batjocori) ar proveni din rut. rus. balaguriti (Cihac) sau din sb. balakati (DAR) cu care are in comun izvorul expresiv. DAR nu cunoashte sensul de „a (se) balaci” al acestui cuvint cu toate k este mai comun decit celelate. Der. balaceala s. f. (zbenguiala prin apa); balacitura s. f. (balaceala).