19 definitzii pentru bade
din care- explicative (11)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BÁDE s. m. (Pop.) 1. Termen politicos de adresare catre un barbat mai in varsta (de la tzara). 2. Termen mangaietor folosit de femeile de la tzara pentru barbatul iubit. [Art.: badea] Et. nec.
báde sms [At: NECULCE ap. LET. II 206/23 / V: diu / E: ns cf bg бате srb baća bato mg bátya] (Pop) 1 Termen politicos de adresare catre un barbat mai in varsta. 2 Termen de adresare al unui copil catre un tanar. 3 (Ioc orashean) TZaran. 4 Termen de adresare al unei femei catre un barbat matur. 5 (Art) Termen de respect cu care sotzia se refera la sotz. 6 (Art) Termen afectuos cu care o femeie se refera la iubitul ei. 7 (Irg) Frate mai mare. 8 (Is) ea Ion Om prost.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
báde s.m. sg. (pop.) 1 Termen politicos de adresare (la sat) catre un barbat mai in virsta; nene. ◆ Restr. Termen cu care se adreseaza fratzii mai mici fratelui mai mare. ◆ Ext. Termen de adresare al unei femei catre un barbat matur. 2 Termen dezmierdator afectuos (de adresare) folosit de femei pentru barbatul iubit. ◆ Iubit ibovnic. 3 (deprec.; in opoz. cu „orashean”) TZaran. ◇ Badea Ion = om prost. • art. badea; vocat. bade badeo. shi (reg.) bádiu s.m. /cf. bg. баде srb. baća bato magh. bátya.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de Anca Alexandru
- actziuni
BÁDE s. m. (Pop.) 1. Termen politicos de adresare catre un om matur sau mai varstnic (de la tzara); nene. 2. Termen mangaietor folosit de femeile de la tzara pentru barbatul iubit. [Art.: badea] Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de paula
- actziuni
BÁDE s. m. 1. (Folosit mai ales la tzara de obicei pe linga un nume propriu) Termen de respect cu care cineva se adreseaza unui barbat de obicei mai in virsta decit el; termen familiar cu care orashenii se adreseaza tzaranilor. Badea Culai feciorul saracului... Buciuman mine toate rascoalele tzarii! DESHLIU G. 23. Badea Bodringa facu semn cu ochiul. CAMILAR N. I 318. Ba nu bade Ipate naibi grija; nu tzioi mai cere vreun lucru mare pina peacolo. CREANGA P. 151. ♦ (La vocativ precedat de «mai») Termen cu nuantza de ironie shi de amenintzare cu care cineva se adreseaza unui barbat (indiferent de virsta). Hei hei!... nu team shtiut eu cami eshti de aceshtia k de mult itzi faceam felul!... Dar traind shi nemurind teoi sluji eu mai badeo! CREANGA P. 236. Ha ha! mai badeo miai cazut la mina acu! ALECSANDRI T. 234. 2. (Popular) Termen cu care femeile de la tzara se adreseaza barbatului iubit. Tu te duci badeo sarace Eu cu dorul tau ceoi face? JARNÍKBIRSEANU D. 109. ♦ (Adesea cu un pronume posesiv) Iubit ibovnic dragutz. Floricica din ogoara Dorul badei ma omoara. SEVASTOS C. 129. Badea meu tinar baiat Nici mustatza nu ia dat; Badea meu tinar copil Roshu k un trandafir... Cum e bradul aratos Ashai badea de frumos; Cum e bradul nalt din munte Ashai badea meu de frunte. JARNÍKBIRSEANU 39. Badea nalt cit un ciresh Mindra cit un fedelesh. JARNÍKBIRSEANU D. 429. Forme gramaticale: art. badea voc. bade shi badeo. Varianta: (regional) bádiu (JARNÍKBIRSEANU D. 240) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BÁDE s. m. (Pop.) 1. Termen de respect cu care cineva se adreseaza unui barbat mai in varsta de la tzara. ♦ (La vocativ) Termen cu nuantza de ironie sau de amenintzare cu care cineva se adreseaza unui barbat indiferent de varsta. Ha ha! mai badeo miai cazut la mana acu! (ALECSANDRI). 2. Termen cu care femeile de la tzara se adreseaza barbatului iubit; p. ext. iubit ibovnic. [Art.: badea]
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
BÁDE m. 1) (termen politicos de adresare a unei persoane tinere catre un barbat mai in varsta) Nene. 2) pop. (termen de adresare a unei tinere femei de la tzara barbatului iubit) Nene; iubit. [Art. badea; G.D. badei] /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
bade m. 1. titlu care la tzarani un frate il da fratelui mai mare (corespunzand in orashe lui nene); 2. nume dat oricarui om mai batran: bade Ioane!; 3. termen cu care orashenii se adreseaza la un tzaran mai in varsta. [Cf. bulg. BATE (ung. bátya)].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
badiu sm vz bade
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BÁDIU s. m. v. bade.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
bádea m. fara pl. gen. badiĭ orĭ al luĭ badea voc. bade (ruda cu ung. bátya shi bg. bae batĭu frate maĭ mare. V. bashtina). Epitet respectuos dat de un tzaran maĭ tinar altuĭa maĭ batrin (dar nu mosh) orĭ de un orashean unui tzaran (uneorĭ iron.). Epitet adresat de o tzaranca ibovniculuĭ orĭ sotzuluĭ (P.P.) V. nenea lelea tzatza.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
báde (pop.) s. m. art. bádea g.d. art. bádei/lui bádea
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
báde s. m. art. bádea g.d. art. bádei/lui bádea
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
BÁDE s. v. nene.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
BADE s. nene (pop.) neica (reg.) uica (prin Olt. shi Ban.) nana.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
báde s. m. 1. Termen de adresare care in limbajul popular din Trans. Mold. shi Basar. se aplica persoanelor mai in virsta sau de rang mai mare daca nu sint cunoscute. 2. Termen care il folosesc de obicei femeile de la tzara pentru barbatul iubit. Var. (Trans.) badiu. Numeroase dim.: badi(u)c(a) badicutz(a) badiesh badishor baditz(a) baditzel badi(u)tzica badi(u)litza etc. Origine necunoscuta. Coincide cu bg. bata batju „termen de adresare catre fratele mai mare” sb. bato bača mag. bátya; este insa posibil k aceshtia sa provina din rom. Poate fi vorba de forma autohtona a radacinii indoeuropene pentru „tata” cf. baci shi rus. batjuska. Nu pare a fi intimplatoare coincidentza cu lazio bade „batrin” bad „a imbatrini” (cf. Mélanges Soc. Ling. IX 151). Pentru provenientza rom. a rut. badika cf. Candrea Elemente 406.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
TERMENI DE POLITETZE SHI RESPECT INTRE RUDE. Subst. Bade (pop.) badie (pop.) badica (pop.) badicutza (dim. pop.) baditzica (dim. pop.) baditza (dim. pop.) baditzel (pop.) badishor (pop.); nene (pop. shi fam.) neica (pop.) nenishor (dim. fam.) nenic (rar) neiculean (rar) neiculitza (dim. pop.) neicushor (pop.) neicutza (pop.) nenicutz (reg.) unchi unchishor (dim.). Nana (reg.) lele (pop.) lelitza (dim. pop.) leicutza (dim. pop.) leiculitza (pop.) lelica (pop.) lelicutza (pop.) leicushoara (pop.) lelishoara (pop.) doda (reg.) daica (reg.) dada (reg.) tataisha (reg.) tzatza (pop.) tzaica (reg.); matusha (pop.) matushica (dim. pop.) tusha (pop. shi fam.) tushica (pop. shi fam.). V. politetze respect rudenie.
- sursa: DAS (1978)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
CARTZAN Gheorghe (Badea Cartzan) (18491911 n. Oprea azi Cartzishoara jud. Sibiu) tzaran roman. Raspanditor al cartzii romaneshti in satele transilvanene. Voluntar in razboiul pentru independentza Romaniei (18771878). A calatorit pe jos pina la Roma pentru a vedea Columna lui Traian shi alte marturii despre originea latina a poporului roman.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
badeangard badeangarzi s. m. (glum.) bodyguard garda de corp
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv masculin (M54) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular |
| |
plural | — |
substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular |
| |
plural | — |
badesubstantiv masculin
- 1. Termen politicos de adresare catre un barbat mai in varsta (de la tzara). DEX '09 DLRLC
- Badea Culai feciorul saracului... Buciuman mine toate rascoalele tzarii! DESHLIU G. 23. DLRLC
- Badea Bodringa facu semn cu ochiul. CAMILAR N. I 318. DLRLC
- Ba nu bade Ipate naibi grija; nu tzioi mai cere vreun lucru mare pina peacolo. CREANGA P. 151. DLRLC
- 1.1. Termen familiar cu care orashenii se adreseaza tzaranilor. DLRLC
- 1.2. (Precedat de «mai») Termen cu nuantza de ironie shi de amenintzare cu care cineva se adreseaza unui barbat (indiferent de varsta). DLRLC
- Hei hei!... nu team shtiut eu cami eshti de aceshtia k de mult itzi faceam felul!... Dar traind shi nemurind teoi sluji eu mai badeo! CREANGA P. 236. DLRLC
- Ha ha! mai badeo miai cazut la mina acu! ALECSANDRI T. 234. DLRLC
-
-
- 2. Termen mangaietor folosit de femeile de la tzara pentru barbatul iubit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tu te duci badeo sarace Eu cu dorul tau ceoi face? JARNÍKBIRSEANU D. 109. DLRLC
-
- Floricica din ogoara Dorul badei ma omoara. SEVASTOS C. 129. DLRLC
- Badea meu tinar baiat Nici mustatza nu ia dat; Badea meu tinar copil Roshu k un trandafir... Cum e bradul aratos Ashai badea de frumos; Cum e bradul nalt din munte Ashai badea meu de frunte. JARNÍKBIRSEANU 39. DLRLC
- Badea nalt cit un ciresh Mindra cit un fedelesh. JARNÍKBIRSEANU D. 429. DLRLC
-
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09