19 definitzii pentru bade

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BÁDE s. m. (Pop.) 1. Termen politicos de adresare catre un barbat mai in varsta (de la tzara). 2. Termen mangaietor folosit de femeile de la tzara pentru barbatul iubit. [Art.: badea] Et. nec.

báde sms [At: NECULCE ap. LET. II 206/23 / V: diu / E: ns cf bg бате srb baća bato mg bátya] (Pop) 1 Termen politicos de adresare catre un barbat mai in varsta. 2 Termen de adresare al unui copil catre un tanar. 3 (Ioc orashean) TZaran. 4 Termen de adresare al unei femei catre un barbat matur. 5 (Art) Termen de respect cu care sotzia se refera la sotz. 6 (Art) Termen afectuos cu care o femeie se refera la iubitul ei. 7 (Irg) Frate mai mare. 8 (Is) ea Ion Om prost.

báde s.m. sg. (pop.) 1 Termen politicos de adresare (la sat) catre un barbat mai in virsta; nene. ◆ Restr. Termen cu care se adreseaza fratzii mai mici fratelui mai mare. ◆ Ext. Termen de adresare al unei femei catre un barbat matur. 2 Termen dezmierdator afectuos (de adresare) folosit de femei pentru barbatul iubit. ◆ Iubit ibovnic. 3 (deprec.; in opoz. cu „orashean”) TZaran. ◇ Badea Ion = om prost. • art. badea; vocat. bade badeo. shi (reg.) bádiu s.m. /cf. bg. баде srb. baća bato magh. bátya.

BÁDE s. m. (Pop.) 1. Termen politicos de adresare catre un om matur sau mai varstnic (de la tzara); nene. 2. Termen mangaietor folosit de femeile de la tzara pentru barbatul iubit. [Art.: badea] Et. nec.

BÁDE s. m. 1. (Folosit mai ales la tzara de obicei pe linga un nume propriu) Termen de respect cu care cineva se adreseaza unui barbat de obicei mai in virsta decit el; termen familiar cu care orashenii se adreseaza tzaranilor. Badea Culai feciorul saracului... Buciuman mine toate rascoalele tzarii! DESHLIU G. 23. Badea Bodringa facu semn cu ochiul. CAMILAR N. I 318. Ba nu bade Ipate naibi grija; nu tzioi mai cere vreun lucru mare pina peacolo. CREANGA P. 151. ♦ (La vocativ precedat de «mai») Termen cu nuantza de ironie shi de amenintzare cu care cineva se adreseaza unui barbat (indiferent de virsta). Hei hei!... nu team shtiut eu cami eshti de aceshtia k de mult itzi faceam felul!... Dar traind shi nemurind teoi sluji eu mai badeo! CREANGA P. 236. Ha ha! mai badeo miai cazut la mina acu! ALECSANDRI T. 234. 2. (Popular) Termen cu care femeile de la tzara se adreseaza barbatului iubit. Tu te duci badeo sarace Eu cu dorul tau ceoi face? JARNÍKBIRSEANU D. 109. ♦ (Adesea cu un pronume posesiv) Iubit ibovnic dragutz. Floricica din ogoara Dorul badei ma omoara. SEVASTOS C. 129. Badea meu tinar baiat Nici mustatza nu ia dat; Badea meu tinar copil Roshu k un trandafir... Cum e bradul aratos Ashai badea de frumos; Cum e bradul nalt din munte Ashai badea meu de frunte. JARNÍKBIRSEANU 39. Badea nalt cit un ciresh Mindra cit un fedelesh. JARNÍKBIRSEANU D. 429. Forme gramaticale: art. badea voc. bade shi badeo. Varianta: (regional) bádiu (JARNÍKBIRSEANU D. 240) s. m.

BÁDE s. m. (Pop.) 1. Termen de respect cu care cineva se adreseaza unui barbat mai in varsta de la tzara. ♦ (La vocativ) Termen cu nuantza de ironie sau de amenintzare cu care cineva se adreseaza unui barbat indiferent de varsta. Ha ha! mai badeo miai cazut la mana acu! (ALECSANDRI). 2. Termen cu care femeile de la tzara se adreseaza barbatului iubit; p. ext. iubit ibovnic. [Art.: badea]

BÁDE m. 1) (termen politicos de adresare a unei persoane tinere catre un barbat mai in varsta) Nene. 2) pop. (termen de adresare a unei tinere femei de la tzara barbatului iubit) Nene; iubit. [Art. badea; G.D. badei] /Orig. nec.

bade m. 1. titlu care la tzarani un frate il da fratelui mai mare (corespunzand in orashe lui nene); 2. nume dat oricarui om mai batran: bade Ioane!; 3. termen cu care orashenii se adreseaza la un tzaran mai in varsta. [Cf. bulg. BATE (ung. bátya)].

bádea m. fara pl. gen. badiĭ orĭ al luĭ badea voc. bade (ruda cu ung. bátya shi bg. bae batĭu frate maĭ mare. V. bashtina). Epitet respectuos dat de un tzaran maĭ tinar altuĭa maĭ batrin (dar nu mosh) orĭ de un orashean unui tzaran (uneorĭ iron.). Epitet adresat de o tzaranca ibovniculuĭ orĭ sotzuluĭ (P.P.) V. nenea lelea tzatza.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

báde (pop.) s. m. art. bádea g.d. art. bádei/lui bádea

báde s. m. art. bádea g.d. art. bádei/lui bádea

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BADE s. nene (pop.) neica (reg.) uica (prin Olt. shi Ban.) nana.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

báde s. m. 1. Termen de adresare care in limbajul popular din Trans. Mold. shi Basar. se aplica persoanelor mai in virsta sau de rang mai mare daca nu sint cunoscute. 2. Termen care il folosesc de obicei femeile de la tzara pentru barbatul iubit. Var. (Trans.) badiu. Numeroase dim.: badi(u)c(a) badicutz(a) badiesh badishor baditz(a) baditzel badi(u)tzica badi(u)litza etc. Origine necunoscuta. Coincide cu bg. bata batju „termen de adresare catre fratele mai mare” sb. bato bača mag. bátya; este insa posibil k aceshtia sa provina din rom. Poate fi vorba de forma autohtona a radacinii indoeuropene pentru „tata” cf. baci shi rus. batjuska. Nu pare a fi intimplatoare coincidentza cu lazio bade „batrin” bad „a imbatrini” (cf. Mélanges Soc. Ling. IX 151). Pentru provenientza rom. a rut. badika cf. Candrea Elemente 406.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

TERMENI DE POLITETZE SHI RESPECT INTRE RUDE. Subst. Bade (pop.) badie (pop.) badica (pop.) badicutza (dim. pop.) baditzica (dim. pop.) baditza (dim. pop.) baditzel (pop.) badishor (pop.); nene (pop. shi fam.) neica (pop.) nenishor (dim. fam.) nenic (rar) neiculean (rar) neiculitza (dim. pop.) neicushor (pop.) neicutza (pop.) nenicutz (reg.) unchi unchishor (dim.). Nana (reg.) lele (pop.) lelitza (dim. pop.) leicutza (dim. pop.) leiculitza (pop.) lelica (pop.) lelicutza (pop.) leicushoara (pop.) lelishoara (pop.) doda (reg.) daica (reg.) dada (reg.) tataisha (reg.) tzatza (pop.) tzaica (reg.); matusha (pop.) matushica (dim. pop.) tusha (pop. shi fam.) tushica (pop. shi fam.). V. politetze respect rudenie.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

CARTZAN Gheorghe (Badea Cartzan) (18491911 n. Oprea azi Cartzishoara jud. Sibiu) tzaran roman. Raspanditor al cartzii romaneshti in satele transilvanene. Voluntar in razboiul pentru independentza Romaniei (18771878). A calatorit pe jos pina la Roma pentru a vedea Columna lui Traian shi alte marturii despre originea latina a poporului roman.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

badeangard badeangarzi s. m. (glum.) bodyguard garda de corp

Intrare: bade
substantiv masculin (M54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bade
  • badea
plural
genitiv-dativ singular
  • bade
  • badei
plural
vocativ singular
  • bade
  • badeo
plural
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • badiu
  • badiul
plural
genitiv-dativ singular
  • badiu
  • badiului
plural
vocativ singular
  • badiule
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

badesubstantiv masculin

popular
  • 1. Termen politicos de adresare catre un barbat mai in varsta (de la tzara). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Badea Culai feciorul saracului... Buciuman mine toate rascoalele tzarii! DESHLIU G. 23. DLRLC
    • format_quote Badea Bodringa facu semn cu ochiul. CAMILAR N. I 318. DLRLC
    • format_quote Ba nu bade Ipate naibi grija; nu tzioi mai cere vreun lucru mare pina peacolo. CREANGA P. 151. DLRLC
    • 1.1. Termen familiar cu care orashenii se adreseaza tzaranilor. DLRLC
    • 1.2. la vocativ (Precedat de «mai») Termen cu nuantza de ironie shi de amenintzare cu care cineva se adreseaza unui barbat (indiferent de varsta). DLRLC
      • format_quote Hei hei!... nu team shtiut eu cami eshti de aceshtia k de mult itzi faceam felul!... Dar traind shi nemurind teoi sluji eu mai badeo! CREANGA P. 236. DLRLC
      • format_quote Ha ha! mai badeo miai cazut la mina acu! ALECSANDRI T. 234. DLRLC
  • 2. Termen mangaietor folosit de femeile de la tzara pentru barbatul iubit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tu te duci badeo sarace Eu cu dorul tau ceoi face? JARNÍKBIRSEANU D. 109. DLRLC
    • 2.1. Adesea cu un pronume posesiv: dragutz, ibovnic, iubit. DLRLC
      • format_quote Floricica din ogoara Dorul badei ma omoara. SEVASTOS C. 129. DLRLC
      • format_quote Badea meu tinar baiat Nici mustatza nu ia dat; Badea meu tinar copil Roshu k un trandafir... Cum e bradul aratos Ashai badea de frumos; Cum e bradul nalt din munte Ashai badea meu de frunte. JARNÍKBIRSEANU 39. DLRLC
      • format_quote Badea nalt cit un ciresh Mindra cit un fedelesh. JARNÍKBIRSEANU D. 429. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.