11 definitzii pentru ashezat
din care- explicative (8)
- relatzionale (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ASHEZÁT A ashezatzi te adj. (Despre oameni shi manifestarile lor) Cumpatat serios cuminte chibzuit. V. asheza.
ASHEZÁT A ashezatzi te adj. (Despre oameni shi manifestarile lor) Cumpatat serios cuminte chibzuit. V. asheza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de cata
- actziuni
ashezát1 sn [At: I. CANTA ap. HEM 1994 / V: (reg) ashaz (Mol) asha(d)z / E: asheza] 1 (Rar) Ashezare (1). 2 (Rar) Punere a ceva pe altceva Cf asheza (12). 3 (Rar; is) ul mustului Limpezirea mustului Cf asheza (11). 4 Repartitzie shi fixare a impozitelor Si: (inv) ashezare (8) ashezamant (14) ashezamantar cisla cisluire Cf asheza (5758). 5 (Pop) Ashezare (19).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ashezat2 ~a [At: COD. VOR. 111/2 / V: (reg) ashaz~ asha(d)z~ / Pl: ~atzi ~e / E: asheza] 1 a av Care shade pe ceva Cf asheza (12). 2 a (Inv; d. legaturi intzelegeri invoieli etc.) Care a fost stabilit Cf asheza (63). 3 a (Inv; d. impozite) Cf asheza (54). 4 a (Inv) Locuit de oameni Cf asheza (2627). 5 a (Inv; pex) Colonizat. 6 a Amplasat. 7 a (Pex) Situat din punct de vedere geografic intro anumita zona. 8 a (Spc; pop; is) Vale ~a Vale situata la un nivel inferior in comparatzie cu altele. 9 a (Spc; pop; is) Casa ~a Casa cladita pe un loc jos. 10 a Care este bine intemeiat durabil Cf asheza (2627). 11 a (D. oameni) Cu locuintza stabila Cf asheza (2930). 12 a (D. oameni) Serios shi bun gospodar Si: (pop) chivernisit. 13 a (SHis; inv; ~ la minte sau la cap) Chibzuit. 14 av (Ie) A vorbi ~ A vorbi fara patima.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ASHEZÁT A ashezatzi te adj. 1. (Despre un punct geografic) Situat. Ashezata la poalele Bucegilor Sinaia are o clima aspra. ▭ Locuintza lui era ashezata in cel mai sterp loc al ostrovului. DRAGHICI R. 155. 2. Fig. (Despre oameni) Linishtit cumpatat serios masurat cuminte. La portzi iesheau in rind mahalagii oameni ashezatzi shi gospodari cu muieri shi copii. SADOVEANU Z. C. 133. Din copil neastimparat ce eram ma facui un baiat ashezat shi intzelept. SLAVICI O. I 72. ◊ (Determinat prin «la minte») Cu judecata sanatoasa chibzuit. Bunicul... era ashezat la mintea lui. CREANGA A. 24. ♦ (Despre vorbe) Linishtit calm. In curte el de vorbaa stat Cu doi flacai SHi vezi deodata Asha din vorba ashezata Gemu cin glasul infundat. COSHBUC P. 1 241. Vorba ei era ashezata cautatura ei blinda shi plina de cumintzenie. VLAHUTZA O. A. II 43. ◊ (Adverbial) Moshneagul graia ashezat shi cumpanit. SADOVEANU O. VI 343. Ei ce satzi zic...? grai el ashezat am shi eu obiceiurile mele. SLAVICI N. II 7.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ASHEZÁT A ashezatzi te adj. (Despre oameni) Linishtit cumpatat serios cuminte; chibzuit. ♦ (Despre vorbe; adesea adverbial) Linishtit calm; cu contzinut serios sanatos. V. asheza.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
ASHEZÁT ~ta (~tzi ~te) 1) v. A ASHEZA shi A SE ASHEZA. 2) (despre oameni shi despre manifestarile lor) Care este serios cumpatat shi chibzuit. ◊ ~ la minte chibzuit. /v. a (se) asheza
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ashezat a. 1. pus randuit; 2. fig. solid: om ashezat.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ashezát a adj. Pus solid. Fig. Serios: om ashezat.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ASHEZÁT adj. 1. v. instalat. 2. v. cumpatat. 3. v. potolit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ASHEZAT adj. 1. instalat intins (inv. shi reg.) tins. (Tabara ~; cort ~.) 2. astimparat chibzuit cuminte cumintzit cumpatat domolit echilibrat linishtit potolit retzinut rezervat serios sobru stapinit temperat. (Om ~) 3. chibzuit cumpatat echilibrat linishtit pashnic potolit tihnit. (O viatza ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Ashezat ≠ repezit smucit
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ashezat, ashezataadjectiv
- 1. Despre un punct geografic: situat. DLRLCsinonime: situat
- Ashezata la poalele Bucegilor Sinaia are o clima aspra. DLRLC
- Locuintza lui era ashezata in cel mai sterp loc al ostrovului. DRAGHICI R. 155. DLRLC
-
- 2. Despre oameni shi manifestarile lor: chibzuit, cuminte, cumpatat, linishtit, masurat, serios. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- La portzi iesheau in rind mahalagii oameni ashezatzi shi gospodari cu muieri shi copii. SADOVEANU Z. C. 133. DLRLC
- Din copil neastimparat ce eram ma facui un baiat ashezat shi intzelept. SLAVICI O. I 72. DLRLC
- Bunicul... era ashezat la mintea lui. CREANGA A. 24. DLRLC
-
- In curte el de vorbaa stat Cu doi flacai SHi vezi deodata Asha din vorba ashezata Gemu cu glasul infundat. COSHBUC P. 1 241. DLRLC
- Vorba ei era ashezata cautatura ei blinda shi plina de cumintzenie. VLAHUTZA O. A. II 43. DLRLC
- Moshneagul graia ashezat shi cumpanit. SADOVEANU O. VI 343. DLRLC
- Ei ce satzi zic...? grai el ashezat am shi eu obiceiurile mele. SLAVICI N. II 7. DLRLC
-
-
etimologie:
- asheza DEX '98 DEX '09