ASHEZÁT A ashezatzi te adj. 1. (Despre un punct geografic) Situat. Ashezata la poalele Bucegilor Sinaia are o clima aspra. ▭ Locuintza lui era ashezata in cel mai sterp loc al ostrovului. DRAGHICI R. 155. 2. Fig. (Despre oameni) Linishtit cumpatat serios masurat cuminte. La portzi iesheau in rind mahalagii oameni ashezatzi shi gospodari cu muieri shi copii. SADOVEANU Z. C. 133. Din copil neastimparat ce eram ma facui un baiat ashezat shi intzelept. SLAVICI O. I 72. ◊ (Determinat prin «la minte») Cu judecata sanatoasa chibzuit. Bunicul... era ashezat la mintea lui. CREANGA A. 24. ♦ (Despre vorbe) Linishtit calm. In curte el de vorbaa stat Cu doi flacai SHi vezi deodata Asha din vorba ashezata Gemu cin glasul infundat. COSHBUC P. 1 241. Vorba ei era ashezata cautatura ei blinda shi plina de cumintzenie. VLAHUTZA O. A. II 43. ◊ (Adverbial) Moshneagul graia ashezat shi cumpanit. SADOVEANU O. VI 343. Ei ce satzi zic...? grai el ashezat am shi eu obiceiurile mele. SLAVICI N. II 7.