ashezare sf [At: CORESI ap. GCR I *10/23 / V: (reg) ashaz~ (Mol) asha(d)z~ / Pl: ~zari^[1] / E: asheza] 1 Punere a ceva sau a cuiva intrun anumit loc Si: (rar) ashezat¹ (1) (Inv) ashezamant (3). 2 Organizare a faptelor a unei situatzii care are k rezultat o ordine o stabilitate Si: oranduiala ordine randuiala (inv) tocmire Vz: neoranduiala (inv) neashezare netocmeala netocmire. 3 (Inv) Aplanare a unui conflict. 4 (Inv) Stabilitate Cf asheza (55). 5 (Inv) Instituirea unei actziuni cu valoare preventiva reglementara. 6 (Inv) Investitura a unui domn Cf asheza (3233). 7 (Inv) investitura a unui ierarh Cf asheza (3536). 8 (Inv) Repartitzie a impozitelor Si: (inv) ashezamant (14) ashezamantar cisla cisluire. 9 (Inv; ie) A nu avea ~ Astampar. 10 (Inv) Odihna Cf asheza (16). 11 (Pop) Infatzishare linishtita. 12 (Inv; d. domnitorii TZarilor Romane; ie) Ai face ~ A avea din partea sultanului dreptul de a sta pe tron pana la moarte Cf asheza (3233). 13 (Jur; inv) Contract. 14 (Inv; pex) Invoiala Cf asheza (63). 15 (Reg) invoiala prin care tzaranii inchiriau de la un moshier fanetze shi pashuni shi plateau printro cantitate de lemne. 16 (Reg) Cantitate de lemne date moshierului in urma ashezarii (16). 17 (Pop) intzelegere a parintzilor fetei shi baiatului asupra zestrei care o vor da la casatorie Cf asheza (68). 18 (Inv) Dispozitzie a ocarmuirii Si: (inv) ashezamant (22) Cf asheza (55). 19 (Inv) Locuintza Cf asheza (2627). 20 (SHis ~ omeneasca) Localitate (inv) ashezamant (7) Vz: silishte. 21 (Pop) Tarla. 22 (Inv) Post de straja. 23 (Inv) Ashezamant (28) cultural. 24 (Rar) Mod de organizare sociala. 25 (Agr; inv) Pozitzie a unui teren de cultivat fatza de lumina soarelui. 26 Pozitzia unui obiect (fatza de un reper). corectata

ASHEZÁRE ashezari s. f. I. Actziunea de a (s e) asheza shi rezultatul ei. 1. Punere a cuiva sau a unui lucru intrun loc anumit. Ashezarea elevilor in banci. ▭ Un stol de ratze ratacea pe sus prin lumina cautind loc de ashezare. SADOVEANU O. VI 185. ♦ Punere in ordine aranjare orinduire. Ashezarea cartzilor in biblioteca sa facut dupa cuprinsul lor. ◊ (Invechit shi arhaizant; cu determinarea «in scaun») Intronare. Mam intors k sa fiu de fatza la ashezarea in scaun a marieitale! SADOVEANU O. VII 68. 2. Situatzie. Ashezarea geografica a unei tzari. 3. Fixare (a impozitelor). Ingradirea chiaburimii se realizeaza prin apararea intereselor proletariatului agricol ale tzaranului sarac shi mijlocash impotriva chiaburului printro politica de clasa in ashezarea impozitelor shi la colectari iar pe de alta parte prin dezvoltarea shi intarirea cooperatziei prin intovarashiri ale tzaranilor muncitori in vederea lucrarii in comun a pamintului cu mijloace mecanizate. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 452. 4. (Neobishnuit) Instituire. De la ashezarea carantinelor... [tzara] a fost ferita de grozaviile acelei cumplite epidemii. ALECSANDRI P. P. 36. II. 1. Loc unde sa ashezat sau sa stabilit cineva; locuintza casa. Din pamintul verde vor tzishni virfurile ashezarilor. CAMILAR T. 136. In una din ashezarile primitive ale deltei cunoscuse un simpatic medic rus. SADOVEANU N. F. 52. Bashtinashii erau deprinshi din veacuri sa nu aiba ashezare trainica deoarece valurile shi vinturile bateau necontenit asupra acestor hotare. SADOVEANU F. J. 458. Intimplarea ma scoase mai la limpezish shi norocul ma facu sa dau peste o ashezare omeneasca. HOGASH M. N. 76. SHi pina astazi un deal in partea despre Plotunul unde era mai de mult ashezarea lui Ciubuc se cheama «DealulOmului». CREANGA A. 20. ♦ (De obicei determinat de adjective k «omeneasca» «muncitoreasca» etc.) Localitate (sat orash). In toate orashele ashezarile muncitoreshti shi centrele raionale din tzinut au avut loc adunari orasheneshti raionale shi de profesii ale intelectualilor. SCINTEIA 1953 nr. 2576. La Brustureni ashezarea barbatusau ea gasi o biblioteca aleasa. NEGRUZZI S. I 109. ◊ Constructzie. Biserica cu frumoasele ashezari de piatra din ograda ei... se afla pre un dimb. I. IONESCU P. 445. 2. Orinduire (sociala). Sosesc de acolo [din Uniunea Sovietica] oameni deai noshtri care au vazut cu ochii lor ashezarea noua rasariteana. SADOVEANU M. C. 177. Ma facuse sa intzeleg k ashezarea noastra sociala shi politica era alcatuita din «simple firme fara contzinut» cu o birocratzie corupta cu moshierime feudala. SADOVEANU N. F. 134. III. (Popular) Odihna astimpar linishte pace. Nam cina cu ashezare Nici odihna la mincare. La HEM.

ASHEZÁRE ashezari s. f. 1. Actziunea de a (se) asheza shi rezultatul ei. ♦ Situatzie (in spatziu). Ashezarea geografica a unei tzari. 2. Loc unde sa ashezat sau sa stabilit cineva; locuintza casa. ♦ Grup de locuintze de constructzii care alcatuiesc un mediu de viatza umana. ♦ (Rar) Constructzie. 3. Oranduire (sociala).

ASHEZÁRE ~ari f. 1) v. A ASHEZA shi A SE ASHEZA. 2) Loc unde sa stabilit o comunitate umana; grup de locuintze; localitate. ~ omeneasca. /v. a (se) asheza

ashezare f. fapta de a (se) asheza shi rezultatul ei; 1. reshedintza ashezamant; 2. fig. atitudine: se vedea dupa port shi ashezare k alta nu putea fi decat Intzelepciunea ISP.

ashezáre s. f. g.d. art. ashezắrii; pl. ashezắri

ashezáre s. f. g.d. art. ashezarii; pl. ashezari

ASHEZÁRE s. 1. instalare plasare. (~ lui intrun fotoliu.) 2. v. ashternere. 3. v. stabilire. 4. v. amplasare. 5. v. aranjare. 6. v. alcatuire. 7. (concr.) amplasament amplasare loc pozitzie (rar) situare situatzie (inv.) ashezamant pusaciune pusatura pusoare stat. (Prin ~ e o localitate pitoreasca.) 8. (concr.) aglomeratzie localitate (inv.) politie. (O ~ umana.) 9. (concr.) adapost casa camin domiciliu locuintza salash (reg.) salashna (Transilv. Ban. shi Bucov.) cortel (inv.) locash mutare mutat odaie sat salashluintza salashluire shedere shezamant shezut (fig.) barlog cuib culcush. (Unde ishi are ~?) 10. (concr.) salash shatra. (~ de tzigani.)

ASHEZÁRE s. v. astampar ashezamant calm fundatzie linishte odihna pace repaus tihna.

ashezare s. v. ASTIMPAR. ASHEZAMINT. CALM. FUNDATZIE. LINISHTE. ODIHNA. PACE. REPAUS. TIHNA.

ASHEZARE s. 1. instalare plasare. (~ lui intrun fotoliu.) 2. ashternere intindere punere. (~ fetzei de masa.) 3. fixare instalare oprire stabilire statornicire. (~ lor in regiunile de deal.) 4. amplasare fixare plasare situare stabilire. (~ noului obiectiv intrun loc adecvat.) 5. aranjare clasare clasificare distribuire impartzire ordonare repartizare rinduiala rinduire sistematizare. (~ elementelor unui ansamblu.) 6. alcatuire aranjament dispunere distributzie. intocmire rinduiala structura. (O anumita ~ a lucrurilor.) 7. loc pozitzie (rar) situare situatzie (inv.) ashezamint pusaciune pusatura pusoare stat. (Prin ~ e o localitate pitoreasca.) 8. aglomeratzie localitate (inv.) politie. (O ~ umana.) 9. adapost casa camin domiciliu locuintza salash (reg.) salashna (Transilv. Ban. shi Bucov.) cortel (inv.) locash mutare mutiat odaie sat salashluintza salashluire shedere shezamint shezut (fig.) birlog cuib culcush. (Unde ishi are ~?) 10. salash shatra. (~ de tzigani.)