ASFINTZÍT asfintzituri s. n. 1. Faptul de a asfintzi; asfintzire. ♦ Fig. Declin decadere. 2. Timpul momentul cand apune Soarele. 3. Locul unde asfintzeshte Soarele. V. asfintzi.

asfintzit¹ sn [At: ALECSANDRI P. I 237 / V: ~a sf / Pl: ~uri (rar) ~e / E: asfintzi] 1 Apus¹. 2 Timpul cand apune soarele. 3 (Ilav) Pe ~e Pe la asfintzit (2). 4 Locul unde asfintzeshte (1) soarele Si: apus vest occident (pop) soareapune. 5 (Fig; d. viatza) Declin. 6 (Fig; d. viatza) Sfarshit.

asfintzit² ~a a [At: DA / Pl: ~itzi ~e / E: asfintzi] Care a apus.

ASFINTZÍT asfintzituri s. n. 1. Faptul de a asfintzi; asfintzire. ♦ Fig. Declin decadere. 2. Timpul momentul cand apune soarele. 3. Locul unde asfintzeshte soarele. V. asfintzi.

ASFINTZÍT s. n. 1. Faptul de a asfintzi; timpul cind apune soarele. Ultima ramashitza a asfintzitului se topea k un jaratic mort indaratul zarii largi shi scunde. DUMITRIU N. 259. Cind se trezi bine din cugetarile lui vazu k soarele da in asfintzit. ISPIRESCU L. 34. Am inceput a ma scalda in ticna pina pe la asfintzitul soarelui. CREANGA A. 61. Este saran asfintzit SHi noaptea o sanceapa. EMINESCU O. I 179. Pasari straine calatoare Ce se abat in shesuri la asfintzit de soare Stringind ale lor aripi cazute de lung zbor. ALECSANDRI P. I 237. ◊ Fig. Caii ceilaltzi statura din rontzait ishi framintau glodul sub picioare intorceau spre calul cirnului cite un ochi plin de un asfintzit roshu. CAMILAR N. II 322. ♦ Fig. Declin sfirshit. Catre asfintzitul zilelor acest titan intelectual [Bolintineanu]... sfirsheshte pe scindarile mizeriei intrun spital. DEMETRESCU O. 156. 2. Loc unde asfintzeshte soarele; apus vest. Soarele aparuse abia acum spre asfintzit aruncindushi peste cimpie tzesatura razelor roshietice shi prelungi. MIHALE O. 454. Dincolo de apa pe colinele dinspre asfintzit se intind ogoarele Malurenilor. SADOVEANU M. C. 182. Cerul asfintzitului se umplu emotzionant cu trupul Ceahlaului. IBRAILEANU A. 160. Soarele scapata spre asfintzit. Crestele muntzilor par aprinse. incet se desfac shi sashtern pe vai perdele de umbra. VLAHUTZA O. A. II 115.

ASFINTZÍT s. n. 1. Faptul de a asfintzi; timpul cand apune soarele. ♦ Fig. Declin sfarshit. 2. Loc unde asfintzeshte soarele; apus vest.

ASFINTZÍT n. 1) v. A ASFINTZI. 2) Parte a orizontului unde apune Soarele; apus; vest. 3) Timpul zilei cand apune Soarele; apus. 4) fig. Partea cu care se termina sau se incheie ceva; declin; sfarshit. 5) Punct cardinal care corespunde acestei partzi a orizontului; apus; vest; occident. 6) Spatziu geografic situat in aceasta parte a orizontului; apus; vest; occident. /v. a asfintzi

asfintzit n. 1. apus: soarele acum cu marire se pleaca catr’ asfintzit NEGR.; 2. fig. disparitziune treptata: priveshte fara spaima l’al vietzii asfintzit AL.

asfintzít shi (maĭ rar) sfintzít n. pl. urĭ. Apus.

asfintzíta sf vz asfintzit¹

sfintzit^2[1] sn vz asfintzit

!asfintzít s. n. pl. asfintzíturi

asfintzít s. n. pl. asfintzíturi (shi asfintzíte in loc. adv. pe ~)

ASFINTZÍT s. 1. v. apus. 2. v. inserare. 3. v. vest.

ASFINTZIT s. 1. apus asfintzire (livr.) crepuscul declin (rar) apunere (pop.) scapat scapatare scapatat. (~ soarelui.) 2. amurg apus inserare seara (livr.) crepuscul (inv. shi pop.) murg (pop.) inmurgit scapatat sfintzit (reg.) murgit (prin Mold. shi Munt.) murgila (inv.) sfintzire. (Sa lasat ~.) 3. apus vest (inv. shi pop.) sfintzit (pop.) scapatat soareapune (inv. shi reg.) scapat (reg.) scapatish. (Se indreapta catre ~; punctul cardinal numit ~.)

Asfintzit ≠ est orient rasarit