optziuni
  • info

10 definitzii pentru ambitus

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ÁMBITUS s. n. Intindere a unei melodii de la sunetul ei cel mai grav pana la cel mai inalt. Din fr. ambitus.

ÁMBITUS s. n. Intindere a unei melodii de la sunetul ei cel mai grav pana la cel mai inalt. Din fr. ambitus.

ÁMBITUS s. n. Intindere a unei melodii de la sunetul ei cel mai grav pana la cel mai inalt. Din fr. ambitus.

ámbitus sn [At: DEX2 / E: fr ambitus] Intindere a unei melodii de la sunetul cel mai grav pana la cel mai inalt.

ÁMBITUS s.n. Limitele extreme ale inaltzimii sunetelor unei lucrari vocale sau instrumentale; intinderea unei voci sau a unui instrument. [Pl. suri. / < germ. Ambitus cf. lat. ambitus].

ÁMBITUS s. n. 1. intindere a unei voci a unui instrument de la sunetul cel mai grav pana la cel mai acut; diapazon (2). 2. (p. ext.) evantai gama (a posibilitatzilor). (< germ. Ambitus lat. ambitus)

ámbitus s. ♦ 1. (muz.) Intinderea unui glas de la sunetul cel mai grav pana la cel mai inalt ◊ „[...] un glas careshi etaleaza generos profunzimea in registrul grav caldura shi minunatul timbru baritonal pe tot ambitusul pana la sonoritatea amplitudinea fortza registrului inalt.” Sc. 30 VI 83 p. 4. ♦ 2. (Prin extensie) Evantai gama (a posibilitatzilor) ◊ „[...] in primul rand concertul a demonstrat largul ambitus al posibilitatzilor care le are jazul romanesc [...]” Sc. 17 IV 80 p. 4 (din fr. ambitus; cf. lat. ambitus germ. Ambitus; DEX DN3)

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ámbitus s. n.

ámbitus s. n. ámbitusuri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ÁMBITUS s. (MUZ.) diapazon intindere registru.

AMBITUS s. (MUZ.) diapazon intindere registru.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

ambitus (cuv. lat. „circuit inconjur”) 1. Intindere a unei melodii* voci (1) sau instrument* de la sunetul cel mai grav pana la sunetul cel mai acut. Sin.: diapazon (4); intindere. V. registru. 2. Referitor la modurile (1 3) medievale a. indica starea autentica sau plagala a unui mod.

Intrare: ambitus
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: Ortografic, DOR, DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambitus
  • ambitusul
  • ambitusu‑
plural
  • ambitusuri
  • ambitusurile
genitiv-dativ singular
  • ambitus
  • ambitusului
plural
  • ambitusuri
  • ambitusurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ambitus, ambitusurisubstantiv neutru

  • 1. Intindere a unei melodii (sau a unei voci a unui instrument) de la sunetul ei cel mai grav pana la cel mai inalt. DEX '09 DEX '98 MDA2 DN MDN '00
    sinonime: diapazon registru
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.