adjectiv [At: MACAROVICI CH. 662 / Pl: ~e / E: fr adjectif] 1 sn (Grm) Parte de vorbire flexibila care arata insushirea unui obiect sau a unei fiintze shi determina numarul acestora acordanduse cu ele in gen numar shi caz. 2 a (Chm) Care se adauga la ceva. 3 a (Chm) Care necesita un adaos.

ADJECTÍV adjective s. n. (SHi in expr. adjectiv calificativ) Parte de vorbire flexibila care arata o insushire a unui obiect sau a unei fiintze insotzind shi determinind substantivul care exprima numele acelui obiect sau al acelei fiintze. ◊ Adjectiv determinativ v. determinativ. Adjectiv demonstrativ v. demonstrativ.

ADJECTÍV adjective s. n. Parte de vorbire flexibila care arata o insushire a unui obiect sau a unei fiintze insotzind shi determinand substantivul care exprima numele acelui obiect sau al acelei fiintze. Fr. adjectif (lat. lit. adjectivum).

ADJECTÍV s.n. (Gram.) Clasa morfologica flexibila care determina un substantiv shi denumeshte o insushire sau insotzeshte un substantiv. [< lat. adiectivum cf. fr. adjectif].

ADJECTÍV s. n. parte de vorbire (flexibila) care determina un substantiv denumind o insushire. (< lat. adiectivum fr. adjectif)

ADJECTÍV ~e n. Parte de vorbire flexibila care indica insushiri ale obiectelor shi fiintzelor. /<lat. adjectivum fr. adjectif

adjectiv n. vorba adaosa la un substantiv spre al califica sau determina.

*adjectív n. pl. e (lat. adjectivus care se adauga). Gram. Cuvint adaugat unuĭ substantiv k sal califice saŭ sal determine. Adj. Forma adjectiva saŭ adjectivala. Fals adĭectiv.

adjectív s. n. pl. adjectíve

adjectív s. n. pl. adjectíve

adjectiv

adjectiv.

ADJECTÍV s. n. (< lat. adjectivum „care se adauga” < ad „pe langa” + iectum „ashezat” cf. fr. adjectif); parte de vorbire care exprima insushirea unui obiect gramatical insotzind in mod obishnuit numele acestuia. Este caracterizat prin contzinut notzional shi semantic suficient prin flexiune sintetica dupa gen numar shi caz prin posibilitatea de a contracta anumite functzii sintactice in cadrul propozitziei (atribut functzie de baza; nume predicativ complement indirect complement circumstantzial shi element predicativ suplimentar) shi prin distributzie unidirectzionala (partzial shi bidirectzionala: numai adjectivul relativ). K insotzitor al substantivului se acorda cu acesta in gen numar shi caz. ◊ ~ moshtenit: a. transmis in limba romana din latina sau din limba getodacilor cum ar fi acru bun dulce negru verde etc. (din latina); aprig cretz searbad etc. (din substrat). ◊ ~ imprumutat: a. patruns in limba romana din alte limbi dupa formarea acesteia in etape diferite cum sunt blajin destoinic viteaz etc. (din v. slava) gingash viclean (din maghiara) fistichiu murdar (din turca) ieftin proaspat (din neogreaca) actual dinamic energic (din franceza) etc. ◊ ~ formát pe terenul limbii romane prin derivare compunere sau conversiune: bunicel descurcaretz gustos; binevoitor nemaivazut semifabricat griinchis; vestit linishtit etc. ◊ ~ denominativ: a. derivat de la un nume de la un substantiv sau de la un a. cum sunt cetzos (< ceatza + suf. os) sprintenel (< sprinten + suf. el) sufletesc (< suflet + suf. esc) nebunatic (< nebun + suf. atic) etc. ◊ ~ pronominál: a. provenit dintrun pronume (de intarire posesiv interogativ relativ demonstrativ nehotarat shi negativ) k in exemplele Ileana insashi strabunii noshtri care piesa? shtiu ce ochelari portzi aceshti brazi fiecare rand niciun cuvant. ◊ ~ verbál: a. provenit din participiul unui verb (participial) sau din gerunziul unui verb (gerunzial) cum sunt in exemplele oameni fericitzi cercetator pasionat mana tremuranda rani sangerande. ◊ ~ adverbiál: a. provenit din adverb de mod k cele din exemplele asemenea reviste asha casa. ◊ ~ concrét a. care are un contzinut reprezentabil in planul senzorial k aromat dulce negru strident. ◊ ~ adnominál: a. care modifica numele din sintagma nominala in constructzii k „Bunul om sa oprit in drum” „Harnica fata deretica prin casa” (e vorba deci de a. ashezat inaintea substantivului). ◊ ~ abstráct: a. care are un contzinut nereprezentabil in planul senzorial k inimos iscusit intzelegator priceput. ◊ ~ simplu: a. alcatuit dintro singura unitate de expresie (orice a. moshtenit imprumutat sau format prin derivare sau conversiune) k crud roshu excelent luminat varatic suferind. ◊ ~ compus a. alcatuit din doua sau mai multe unitatzi de expresie (orice a. obtzinut prin compunere) k atotbiruitor binevenit bleumarin cumsecade galbendeschis nemaiauzit romanofrancez tehnicoshtiintzific. ◊ ~ variábil: a. careshi schimba forma in raport cu genul numarul shi cazul substantivului determinat k in exemplele N. Ac. (pe) un baiat harnic (pe) nishte baietzi harnici; N. Ac. (pe) o fata harnica (pe) nishte fete harnice G. D. (al a ai ale) unui baiat harnic (al a ai ale) unor baietzi harnici; G. D. (al a ai ale) unei fete harnice (al a ai ale) unor fete harnice; N. Ac. un rau limpede nishte rauri limpezi G. D. (al a ai ale) unui rau limpede (al; a ai ale) unor rauri limpezi etc. ◊ ~ invariábil: a. care nushi schimba forma in raport cu genul numarul shi cazul substantivului determinat (cuvant cu sens de a. shi cu forma fixa) cum sunt asemenea asha atare cumsecade coshcogeamite bleu gri propice ferice ceva orice etc. ◊ ~ cu o terminatzie: a. variabil care la forma de nominativ singular nearticulat dispune de o singura terminatzie pentru ambele genuri k limpede mare tare verde. ◊ ~ cu doua terminatzii: a. variabil care la forma de nominativ singular nearticulat dispune de doua terminatzii cate una pentru fiecare gen (masculin shi feminin) k bun buna inimos frumoasa mic mica slab slaba. ◊ ~ cu patru forme flexionare (la singular shi la plural): atent atenta atentzi atente; albastru albastra albashtri albastre; rau rea rai rele. ◊ ~ cu trei forme flexionare (la singular shi la plural): drag draga dragi; romanesc romaneasca romaneshti; cenushiu cenushie cenushii; obligatoriu obligatorie obligatorii; silitor silitoare silitori. ◊ ~ cu doua forme flexionare (la singular shi la plural): dulce dulci mare mari verde verzi. ◊ ~ calificativ: a. care exprima calitatea unui obiect denumit de substantiv k in coala alba teren pietros stanca ascutzita soare palid chip dulce. ◊ ~ determinativ (denumire improprie): a. pronominal care exprima un raport (posesiv distributiv circumstantzial etc.) determinant al conceptului exprimat de substantiv k in insushi tata parintzii tai ce veste (?) lemnele acelea altzi participantzi nicio pretentzie. ◊ ~ cu grade de comparatzie: a. care exprima o insushire comparabila existenta in grade diferite k inalt greu intins roshu priceput atent; roditor disciplinat. ◊ ~ fara grade de comparatzie: a. care exprima o insushire necomparabila inexistenta in grade diferite; k mort viu secundar egal oral oval patrat unic stramoshesc petrolifer colosal veshnic. ◊ ~ nearticulát: a. neinsotzit de articol hotarat enclitic (este ashezat dupa substantiv) k in exemplele om bun fata frumoasa. ◊ ~ articulát; a. insotzit de articol hotarat enclitic (este ashezat inaintea substantivului) k in exemplele bunul om frumoasa fata. ◊ ~ depreciativ (peiorativ); a. care sugereaza lipsa de consideratzie o nota de batjocura k ignorant ingamfat lash mitocan (Pentru clasificarea a. v. critériu.).

ADJECTIV Clasa de cuvinte constituind in limbile cu flexiune o parte* de vorbire flexibila* a carei caracteristica semantica este raportarea la substantiv fie exprimand calitatzi shi relatzii ale substantivului (adjectiv calificativ shi adjectiv relatzional) fie asigurand actualizarea* acestuia in vorbire (adjectiv determinativ) shi a carei caracteristica gramaticala este subordonarea fatza de substantiv manifestata prin acord*. • Morfologic adjectivul se caracterizeaza in limbile cu flexiune prin categoriile de gen de numar shi de caz impuse prin acordul cu substantivul shi manifestate adesea solidar (vezi AMALGAMARE_I; de ex. rom. unei stele luminoase unde o singura desinentza [e] marcheaza cele trei categorii) shi prin categoria specifica a comparatziei* care exprima gradarea calitatzii fie in mod absolut fie prin comparatzie. Marcarea gradarii este diferita de la un grup de limbi la altul realizanduse sintetic (sau afixal) in cazul latinei sau al germanei (in lat. de ex. adjectivul primeshte la comparativ* afixele: ior pentru mase. shi fem. shi ius pentru neutru; clarior clarius „mai stralucitor”) sau analitic cu ajutorul morfemelor mobile* de provenientza adverbiala in cazul limbilor romanice (rom. mai frumos; fr. plus beau; it. più bello). • Sintactic adjectivul se caracterizeaza prin acordul cu numele (substantiv shi unele pronume) shi prin ashezarea intrun G(rup) N(ominal) in pozitzia de atribut* adjectival (o casa frumoasa shi noua) intrun G(rup) V(erbal) in vecinatatea unui verb copulativ in pozitzia de nume predicativ* iar in structuri derivate* in pozitzia de element predicativ suplimentar* (ea este sincera; o consider sincera). In gramatica franceza pozitzia de atribut este denumita pentru adjectivele calificative epitet* (vezi fr. une belle maison) iar pozitziile nume predicativ shi element predicativ suplimentar sunt desemnate terminologic prin atribut (vezi fr. elle est sincère; je la considere comme sincère). Semantic se disting trei clase de adjective clasificare sustzinuta shi de particularitatzi morfosintactice: a) adjective calificative care exprima insushiri ale obiectelor iar morfosintactic sunt singurele care permit gradarea shi singurele care satisfac atat pozitzia de atribut cat shi pe cea de nume predicativ (ea este (o studenta) frumoasa shi inteligenta / este mai frumoasa shi mai inteligenta decat sora ei); b) adjective relatzionale care exprima o relatzie intre doua substantive iar morfosintactic nu cunosc categoria comparatziei shi in mod normal nu apar in pozitzia de nume predicativ (ex. uniforma shcolara „de shcolar” magazin satesc „de la sat” urs polar „de la pol” vin romanesc „din Romania” comportare psihica „privind psihicul” etc.); c) adjective determinative a caror functzie este fie de actualizare a unui substantiv apropiinduse de rolul articolului* (se comporta astfel adjectivele demonstrative* posesive* shi unele nedefinite*) fie de cuantificare deci de specificare cantitativa a extensiunii* predicatului (unele adjective nedefinite shi negative) shi care morfosintactic se caracterizeaza prin restrictzii de topica pana la situatzii de topica fixa* in raport cu capul* de grup precum shi prin absentza categoriei comparatziei shi prin imposibilitatea aparitziei lor k nume predicative (vezi acest elev elevul acesta unii elevi fiecare elev oricare elev nici un elev totzi elevii). Data fiind deosebirea semantica sustzinuta shi morfosintactic unele gramatici propun distingerea terminologica intre determinative shi adjective sau chiar intre determinative adjective shi pseudoadjective pastrand termenul adjectiv numai pentru „calificative” eventual pentru „calificative” shi „relatzionale”. In gramatica romaneasca toate cele trei clase sunt desemnate terminologic prin adjectiv pe baza trasaturii sintactice comune a acordului cu substantivul; termenii calificativ / relatzional / determinativ se pastreaza pentru subspecii semantice de adjectiv. • K provenientza se disting cu unele diferentze de la o limba la alta clase cum sunt: a) adjective propriuzise clasa deschisa care grupeaza adjective moshtenite shi imprumutate precum shi adjective create pe teren romanesc prin derivare cu sufixe adjectivale (ex. alb negru; kaki sincer; auriu incantator); b) adjective pronominale clasa inchisa de adjective fiecare avand un corespondent pronominal identic k forma sau aproape identic. in functzie de corespondentza cu un anume tip de pronume adjectivele pronominale sunt: DEMONSTRATIVE POSESIVE NEHOTARATE NEGATIVE RELATIVE INTEROGATIVE (ex.: acest elev elevul meu oricare elev fiecare elev nici un elev care elev); c) adjective participiale cuprinzand clasa participiilor acordate (in romana participiile se comporta adjectival cu exceptzia celor din structura formelor verbale compuse*; ex.: om invatzat pamant moshtenit); d) adjective gerunziale cuprinzand clasa putzin numeroasa in romana actuala a gerunziilor acordate (ex.: femeie suferinda); e) adjective provenind din numerale acordate (ex.: puteri inzecite). Adjectivele gerunziale shi participiale se comporta k orice adjectiv calificativ acceptand combinarea cu morfemele comparatziei; adjectivele pronominale shi cele provenind din numerale nu accepta gradarea shi comparatzia includerea lor in clasa adjectivelor realizanduse pe baza acordului cu substantivul. Raportand clasificarea semantica la cea dupa provenientza se constata corespondentza adjectivelor determinative shi a celor pronominale. • K parametru tipologic este relevanta pozitzia adjectivului calificativ in GN in raport cu capul* (centrul) grupului in functzie de care se disting: limbi „head first” (cu capul pe prima pozitzie shi cu adjectivul postpus) shi cele „head last” (cu capul pe ultima pozitzie iar adjectivul antepus). Romana apartzine limbilor de tip „head first” caracterizanduse printro topica sintactica normala cu adjectivul calificativ postpus (un orash frumos o fata inteligenta o carte noua). Antepunerea* (vezi INVERSIUNE) reflecta o ashezare a componentelor cu rol stilistic dobandind valoare emfatica sau afectiva (frumosul orash iubita mea mama). G.P.D.

adjectiv posesiv etic adjectivul posesiv de persoana I explicativ (fara functzie gramaticala) folosit de povestitor pe langa numele eroului principal al povestirii pentru ashi exprima interesul deosebit carel solicita shi ascultatorilor fatza de erou (A): „Ridicandushi caciula cea mitzoasa vedem o frunte atat de neteda alba corect boltita care coincide pe deplin cu fatza intradevar placuta a tanarului meu.” (Eminescu). Intrebuintzat shi la plural adjectivul posesiv etic (nostru) are acelashi efect stilistic k shi dativul etic de persoana a IIa sg.: povestitorul il include shi pe cititor (ascultator) in sfera interesului etic al povestirii: „Oricat de neplacut sa fi fost spectacolul pentru simtzul estetic al calatorului meu el avu o influentza salutara asupra eroului nostru.” (Eminescu)

hipalaga adjectivului (gr. hypallage „substituire”) figura care constituie un transfer metonimic al epitetului menit sa exprime atribuirea unei insushiri a subiectului activ la un obiect pasiv (A). Este vorba de transferarea atributului numelui (pronumelui) subiect element predicativ suplimentar la numele obiect al verbului. Astfel in loc de: „Am trait fericit zile...” spunem: „Am trait zile fericite...” Aceeashi figura o ilustreaza shi alte exemple k: „Am petrecut noptzi nedormite”; „Am strabatut poteca neumblata” sh.a. Sau: „coletarie rapida”. Cf. fr.: „Ce marchand accoudé sur son comptoire avide.” (V. Hugo) De asemenea: „argent comptant” „rue passante” etc. Sau: „trahissant la vertu sur un papier coupable.” (Boileau) Quintilian (VIII 6 27) da intre altele exemple k: „pallida mors” „praeceps ira” „desidiosa ars” (palida moarte; manie naprasnica; arta trandava) in care se exprima substituirea subiect obiect in cadrul relatziei cauza efect.