13 definitzii pentru calificativ (adj.)
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CALIFICATÍV A calificativi e adj. s. n. 1. Adj. Care califica (3). 2. S. n. Termen prin care este caracterizata o persoana sau un lucru. ♦ (In unele tzari). Sistem de notare in invatzamant; fiecare dintre indicatziile „exceptzional” „foarte bine” „bine” „suficient” shi „insuficient” cuprinse in acest sistem. Din fr. qualificatif.
calificativ ~a [At: DA / Pl: ~i ~e / E: fr qualificatif] 1 a Care califica (1). 2 sn Termen prin care este caracterizata o fiintza sau un obiect. 3 sn (In unele tzari) Sistem de notare a sarguintzei la invatzatura shi a conduitei elevilor shi studentzilor sau de apreciere a muncii cuiva. 4 sn Fiecare dintre indicatziile „exceptzional” „foarte bine” „bine” „suficient” sau „insuficient” cuprinse in acest sistem.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CALIFICATÍV A calificativi e adj. s. n. 1. Adj. Care califica (3). 2. S. n. Termen prin care este caracterizata o persoana sau un lucru. ♦ (In unele tzari) Sistem de notare a sarguintzei la invatzatura shi a conduitei elevilor shi studentzilor sau de apreciere a muncii cuiva; fiecare dintre indicatziile „exceptzional” „foarte bine” „bine” „suficient” shi „insuficient” cuprinse in acest sistem. Din fr. qualificatif.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
CALIFICATÍV2 A calificativi e adj. Care califica (3) care arata o calitate o insushire. Adjectiv calificativ.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CALIFICATÍV2 A calificativi e adj. Care califica (3). Adjectiv calificativ. Fr. qualificatif.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
CALIFICATÍV A adj. Care califica care arata o calitate o insushire. // s.n. Cuvant termen prin care este caracterizata o persoana un lucru etc. V. atribut epitet. ♦ Nota mentziune cu care se apreciaza sarguintza shi purtarea elevilor shi a studentzilor sau activitatea oamenilor muncii. [< fr. qualificatif].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CALIFICATÍV A I. adj. care califica arata o calitate. II. s. n. cuvant termen prin care este caracterizata o persoana un lucru etc. ◊ nota mentziune cu care se apreciaza sarguintza elevilor shi a studentzilor activitatea oamenilor muncii. (< fr. qualificatif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
CALIFICATÍV1 ~a (~i ~e) Care califica. Adjectiv ~. /<fr. qualificatif
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
calificativ a. care exprima o calitate: adjectiv calificativ.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*calificatív a adj. (mlat. qualificativus). Relativ la calificare: adjectiv calificativ. S. n. pl. e. Cuvint care exprima calitatea modu de a fi: la gratificat cu calificativele cele maĭ urite.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
calificatív1 adj. m. pl. calificatívi; f. calificatíva pl. calificatíve
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
calificatív adj. m. pl. calificatívi; f. sg. calificatíva pl. calificatíve
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
CALIFICATÍV A adj. (< fr. qualificatif): in sintagma adjectiv calificativ (v.)
- sursa: DTL (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
calificativ, calificativaadjectiv
-
- Adjectiv calificativ. DLRLC
-
etimologie:
- qualificatif DEX '09 DEX '98 DN