14 definitzii pentru determinativ (adj.)
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- specializate (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DETERMINATÍV A determinativi e adj. (Adesea substantivat n.) Determinant. Din fr. déterminatif.
DETERMINATÍV A determinativi e adj. (Adesea substantivat n.) Determinant. Din fr. déterminatif.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
determinativ ~a [At: PLESHOIANU GRAM. 141/9 / Pl: ~i ~e / E: fr déterminatif] 12 sn a (Grm) Determinant (34). 3 a (Grm; is) Propozitzie ~a Propozitzie atributiva neizolata strans legata de substantivul la care se refera shi indispensabila pentru intzelesul intregii fraze. 4 a (Grm; is) Articol ~ Articol adjectival. 5 a (Grm; is) Adjectiv ~ Adjectiv pronominal care determina un substantiv. 6 a Care are rol hotarator (intro anumita situatzie intro clasificare etc.) Si: decisiv.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DETERMINATÍV A determinativi e adj. (SHi substantivat n.) Determinant2 (2). ◊ Adjectiv determinativ = adjectiv de natura pronominala care fara sa exprime o insushire insotzeshte shi determina substantivul avind unele particularitatzi gramaticale asemanatoare cu ale adjectivelor. Adjectivele posesive demonstrative relativeinterogative shi nehotarite sint adjective determinative.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DETERMINATÍV A adj. s.n. (Gram.) Determinant. ◊ Adjectiv determinativ = adjectiv pronominal care determina un substantiv. [Cf. fr. déterminatif it. determinativo].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DETERMINATÍV A adj. s. n. determinant. (< fr. déterminatif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
DETERMINATÍV ~a (~i ~e) shi substantival (despre elemente ale limbii) Care determina un cuvant sau o propozitzie; determinant. /<fr. déterminatif
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
determinativ a. Gram. care precizeaza insemnarea unei vorbe: pronume determinativ.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*determinatív a adj. Gram. Care serveshte la determinarea unuĭ lucru la restringerea intzelesuluĭ k articulu k pronumele posesiv cel demonstrativ cel indefinit numeralu. Complement determinativ acela care precizeaza insemnarea unuĭ substantiv k: coloarea ceruluĭ e albastra. Propozitziune completiva determinativa aceĭa care in fraza implineshte rolu ce complement determinativ k: tzara care nea dato Traĭan e incintatoare. Sn. pl. e. Un determinativ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
determinatív adj. m. pl. determinatívi; f. determinatíva pl. determinatíve
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
determinatív adj. m. pl. determinatívi; f. sg. determinatíva pl. determinatíve
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DETERMINATÍV s. adj. v. determinant.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DETERMINATIV s. adj. (LINGV.) determinant. (Un ~ sintactic.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
DETERMINATÍV A adj. (cf. fr. déterminatif it. determinativo): in sintagmele adjectiv determinativ shi atributiva determinativa (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
DETERMINATÍV s. n. (< adj. determinativ a cf. fr. déterminatif it. determinativo): v. determinánt.
- sursa: DTL (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
determinativ, determinativaadjectiv
- 1. Determinant, determinant. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: determinant determinant
- 1.1. Adjectiv determinativ = adjectiv de natura pronominala care fara sa exprime o insushire insotzeshte shi determina substantivul avand unele particularitatzi gramaticale asemanatoare cu ale adjectivelor. DLRLC DN
- Adjectivele posesive demonstrative relativeinterogative shi nehotarate sunt adjective determinative. DLRLC
-
-
etimologie:
- déterminatif DEX '09 DEX '98 DN