ADJECTIV Clasa de cuvinte constituind in limbile cu flexiune o parte* de vorbire flexibila* a carei caracteristica semantica este raportarea la substantiv fie exprimand calitatzi shi relatzii ale substantivului (adjectiv calificativ shi adjectiv relatzional) fie asigurand actualizarea* acestuia in vorbire (adjectiv determinativ) shi a carei caracteristica gramaticala este subordonarea fatza de substantiv manifestata prin acord*. • Morfologic adjectivul se caracterizeaza in limbile cu flexiune prin categoriile de gen de numar shi de caz impuse prin acordul cu substantivul shi manifestate adesea solidar (vezi AMALGAMARE_I; de ex. rom. unei stele luminoase unde o singura desinentza [e] marcheaza cele trei categorii) shi prin categoria specifica a comparatziei* care exprima gradarea calitatzii fie in mod absolut fie prin comparatzie. Marcarea gradarii este diferita de la un grup de limbi la altul realizanduse sintetic (sau afixal) in cazul latinei sau al germanei (in lat. de ex. adjectivul primeshte la comparativ* afixele: ior pentru mase. shi fem. shi ius pentru neutru; clarior clarius „mai stralucitor”) sau analitic cu ajutorul morfemelor mobile* de provenientza adverbiala in cazul limbilor romanice (rom. mai frumos; fr. plus beau; it. più bello). • Sintactic adjectivul se caracterizeaza prin acordul cu numele (substantiv shi unele pronume) shi prin ashezarea intrun G(rup) N(ominal) in pozitzia de atribut* adjectival (o casa frumoasa shi noua) intrun G(rup) V(erbal) in vecinatatea unui verb copulativ in pozitzia de nume predicativ* iar in structuri derivate* in pozitzia de element predicativ suplimentar* (ea este sincera; o consider sincera). In gramatica franceza pozitzia de atribut este denumita pentru adjectivele calificative epitet* (vezi fr. une belle maison) iar pozitziile nume predicativ shi element predicativ suplimentar sunt desemnate terminologic prin atribut (vezi fr. elle est sincère; je la considere comme sincère). Semantic se disting trei clase de adjective clasificare sustzinuta shi de particularitatzi morfosintactice: a) adjective calificative care exprima insushiri ale obiectelor iar morfosintactic sunt singurele care permit gradarea shi singurele care satisfac atat pozitzia de atribut cat shi pe cea de nume predicativ (ea este (o studenta) frumoasa shi inteligenta / este mai frumoasa shi mai inteligenta decat sora ei); b) adjective relatzionale care exprima o relatzie intre doua substantive iar morfosintactic nu cunosc categoria comparatziei shi in mod normal nu apar in pozitzia de nume predicativ (ex. uniforma shcolara „de shcolar” magazin satesc „de la sat” urs polar „de la pol” vin romanesc „din Romania” comportare psihica „privind psihicul” etc.); c) adjective determinative a caror functzie este fie de actualizare a unui substantiv apropiinduse de rolul articolului* (se comporta astfel adjectivele demonstrative* posesive* shi unele nedefinite*) fie de cuantificare deci de specificare cantitativa a extensiunii* predicatului (unele adjective nedefinite shi negative) shi care morfosintactic se caracterizeaza prin restrictzii de topica pana la situatzii de topica fixa* in raport cu capul* de grup precum shi prin absentza categoriei comparatziei shi prin imposibilitatea aparitziei lor k nume predicative (vezi acest elev elevul acesta unii elevi fiecare elev oricare elev nici un elev totzi elevii). Data fiind deosebirea semantica sustzinuta shi morfosintactic unele gramatici propun distingerea terminologica intre determinative shi adjective sau chiar intre determinative adjective shi pseudoadjective pastrand termenul adjectiv numai pentru „calificative” eventual pentru „calificative” shi „relatzionale”. In gramatica romaneasca toate cele trei clase sunt desemnate terminologic prin adjectiv pe baza trasaturii sintactice comune a acordului cu substantivul; termenii calificativ / relatzional / determinativ se pastreaza pentru subspecii semantice de adjectiv. • K provenientza se disting cu unele diferentze de la o limba la alta clase cum sunt: a) adjective propriuzise clasa deschisa care grupeaza adjective moshtenite shi imprumutate precum shi adjective create pe teren romanesc prin derivare cu sufixe adjectivale (ex. alb negru; kaki sincer; auriu incantator); b) adjective pronominale clasa inchisa de adjective fiecare avand un corespondent pronominal identic k forma sau aproape identic. in functzie de corespondentza cu un anume tip de pronume adjectivele pronominale sunt: DEMONSTRATIVE POSESIVE NEHOTARATE NEGATIVE RELATIVE INTEROGATIVE (ex.: acest elev elevul meu oricare elev fiecare elev nici un elev care elev); c) adjective participiale cuprinzand clasa participiilor acordate (in romana participiile se comporta adjectival cu exceptzia celor din structura formelor verbale compuse*; ex.: om invatzat pamant moshtenit); d) adjective gerunziale cuprinzand clasa putzin numeroasa in romana actuala a gerunziilor acordate (ex.: femeie suferinda); e) adjective provenind din numerale acordate (ex.: puteri inzecite). Adjectivele gerunziale shi participiale se comporta k orice adjectiv calificativ acceptand combinarea cu morfemele comparatziei; adjectivele pronominale shi cele provenind din numerale nu accepta gradarea shi comparatzia includerea lor in clasa adjectivelor realizanduse pe baza acordului cu substantivul. Raportand clasificarea semantica la cea dupa provenientza se constata corespondentza adjectivelor determinative shi a celor pronominale. • K parametru tipologic este relevanta pozitzia adjectivului calificativ in GN in raport cu capul* (centrul) grupului in functzie de care se disting: limbi „head first” (cu capul pe prima pozitzie shi cu adjectivul postpus) shi cele „head last” (cu capul pe ultima pozitzie iar adjectivul antepus). Romana apartzine limbilor de tip „head first” caracterizanduse printro topica sintactica normala cu adjectivul calificativ postpus (un orash frumos o fata inteligenta o carte noua). Antepunerea* (vezi INVERSIUNE) reflecta o ashezare a componentelor cu rol stilistic dobandind valoare emfatica sau afectiva (frumosul orash iubita mea mama). G.P.D.