PAMANT (3 4 5) pamanturi s. n. 1. Planeta a sistemului solar locuita de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe aceasta planeta. ◊ Expr. La capatul (sau marginile) pamantului = foarte departe. De cand (e lumea shi) pamantul sau cat e lumea shi pamantul = a) (de) totdeauna; b) (in constructzii negative) niciodata. K de la cer la pamant se spune pentru a arata marea deosebire dintre doua lucruri. 2. Scoartza globului terestru partea de uscat a globului terestru; suprafatza lui (impreuna cu atmosfera) care traiesc oamenii shi alte vietatzi; sol. ◊ Loc. adv. K pamantul = a) cu desavarshire de tot; b) profund greu; c) (in constructzii negative) deloc in niciun fel. ◊ Loc. adj. shi adv. In (sau la) pamant = (aplecat) in jos (de teama de emotzie din modestie etc.). La pamant = a) intins culcat pe jos; p. ext. (despre oameni) deprimat invins; b) (in formule de comanda) culcate! ◊ Expr. A lasa toate la (sau in) pamant = a lasa balta la voia intamplarii; a abandona. Parca la inghitzit pamantul (sau a intrat in pamant) = a disparut sa facut nevazut. Ai veni cuiva sa intre in pamant se spune cand cineva se simte foarte rushinat shi ar vrea sa nu mai dea ochii cu oamenii. A ieshi (sau a aparea) k din pamant = a se ivi deodata pe neashteptate brusc. A (nu) fi (cu picioarele) pe pamant = a (nu) avea simtzul realitatzii. A nul mai tzine (sau a nul mai incapea) nici pamantul (de...) = a simtzi o emotzie puternica. A nul mai incapea (pe cineva) pamantul = a fi mandru increzut. A nul primi (pe cineva) nici pamantul = a fi un ticalos. A nul (mai) rabda (sau tzine pe cineva) pamantul se zice (mai ales in imprecatzii) despre un om rau. A shterge (sau a stinge a face sa piara) de pe fatza pamantului sau a (se) face una cu pamantul (sau o apa shi un pamant) = a (se) distruge a (se) nimici. A scoate (sau a aduce) din pamant (sau din fundul pamantului) = a procura ceva foarte greu de obtzinut cu orice pretz. Din pamant din iarba verde = cu orice pretz cu orice efort neaparat. Doarme shi pamantul sub om = e linishte tacere desavarshita. 3. Materie din care e alcatuita partea solida a globului terestru shi care este formata dintrun amestec de granule minerale provenite din dezagregarea rocilor shi din granule organice provenite din descompunerea substantzelor organice vegetale sau animale. ◊ Pamant activ (sau decolorat) = material natural pamantos asemanator argilei care are proprietatea de a absorbi shi retzine substantze colorate din uleiuri animale vegetale shi minerale. ♦ (SHi in sintagma pamant galben) Lut. ♦ Pamanturi rare = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare asemanatoare din punctul de vedere al proprietatzilor lor chimice. 4. Intindere de uscat; continent. ♦ Intindere de teren (cultivabil). ◊ Expr. Sarac lipit pamantului = foarte sarac. 5. Teritoriu regiune tzinut; p. ext. tzara patrie. ◊ Obiceiul pamantului = suma de norme necodificate stabilite de practica indelungata a vietzii transmise urmashilor prin traditzie; p. ext. obicei pastrat din vechime caracteristic unei tzari unei regiuni. Lat. pavimentum.

PAMANT (3 4 5) pamanturi s. n. 1. Planeta a sistemului solar locuita de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe aceasta planeta. ◊ Expr. La capatul (sau marginile) pamantului = foarte departe. De cand (e lumea shi) pamantul sau cat e lumea shi pamantul = a) (de) totdeauna; b) (in constructzii negative) niciodata. K de la cer la pamant se spune pentru a arata marea deosebire dintre doua lucruri. 2. Scoartza globului terestru partea de uscat a globului terestru; suprafatza lui (impreuna cu atmosfera) care traiesc oamenii shi alte vietatzi; sol. ◊ Loc. adv. K pamantul = a) cu desavarshire de tot; b) profund greu; c) (in constructzii negative) deloc in nici un fel. ◊ Loc. adj. shi adv. In (sau la) pamant = (aplecat) in jos (de teama de emotzie din modestie etc.). La pamant = a) intins culcat pe jos; p. ext. (despre oameni) deprimat invins; b) (in formule de comanda) culcate! ◊ Expr. A lasa toate la (sau in) pamant = a lasa balta la voia intamplarii; a abandona. Parca la inghitzit pamantul (sau a intrat in pamant) = a disparut sa facut nevazut. Ai veni cuiva sa intre in pamant se spune cand cineva se simte foarte rushinat shi ar vrea sa nu mai dea ochii cu oamenii. A ieshi (sau a aparea) k din pamant = a se ivi deodata pe neashteptate brusc. A (nu) fi (cu picioarele) pe pamant = a (nu) avea simtzul realitatzii. A nul mai tzine (sau a nul mai incapea) nici pamantul (de...) = a simtzi o emotzie puternica. A nul mai incapea (pe cineva) pamantul = a fi mandru increzut. A nul primi (pe cineva) nici pamantul = a fi un ticalos. A nul (mai) rabda (sau tzine pe cineva) pamantul se zice (mai ales in imprecatzii) despre un om rau. A shterge (sau a stinge a face sa piara) de pe fatza pamantului sau a (se) face una cu pamantul (sau o apa shi un pamant) = a (se) distruge a (se) nimici. A scoate (sau a aduce) din pamant (sau din fundul pamantului) = a procura ceva foarte greu de obtzinut cu orice pretz. Din pamant din iarba verde = cu orice pretz cu orice efort neaparat. Doarme shi pamantul sub om = e linishte tacere desavarshita. 3. Materie din care e alcatuita partea solida a globului terestru shi care este formata dintrun amestec de granule minerale provenite din dezagregarea rocilor shi din granule organice provenite din descompunerea substantzelor organice vegetale sau animale. ◊ Pamant activ (sau decolorat) = material natural pamantos asemanator argilei care are proprietatea de a absorbi shi retzine substantze colorate din uleiuri animale vegetale shi minerale. ♦ (SHi in sintagma pamant galben) Lut. ♦ Pamanturi rare = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare asemanatoare din punctul de vedere al proprietatzilor lor chimice. 4. Intindere de uscat; continent. ♦ Intindere de teren (cultivabil). ◊ Expr. Sarac lipit pamantului = foarte sarac. 5. Teritoriu regiune tzinut; p. ext. tzara patrie. ◊ Obiceiul pamantului = suma de norme necodificate stabilite de practica indelungata a vietzii transmise urmashilor prin traditzie; p. ext. obicei pastrat din vechime caracteristic unei tzari unei regiuni. Lat. pavimentum.

PAMANT ~uri n. 1) Planeta din sistemul solar care a aparut shi se dezvolta viatza. ◊ La capatul ~ului foarte departe; neinchipuit de departe. K de la cer la ~ de un contrast izbitor. Cat (sau de cand) e lumea shi ~ul a) (din) totdeauna; veshnic; b) niciodata; nicicand. A se crede (sau a se socoti) buricul ~ului v. BURIC. A nu shti (sau a nu afla a nu auzi) nici ~ul a nu shti (a nu afla a nu auzi) nimeni. 2) Invelish extern solid (neacoperit cu ape) al acestei planete; uscat. 3) Strat superior afanat al acestui invelish caracterizat prin fertilitate in care se dezvolta plantele; sol. ◊ ~ galben lut. ~ negru cernoziom. K ~ul a) negru; b) de culoarea pamantului; pamantiu. La ~ a) culcat jos; b) distrus moraliceshte. A face una cu ~ul sau a shterge (sau a rade) de pe fatza ~ului a nimici complet. A lasa ochii in ~ a privi in jos (de rushine de emotzie etc.). A fugi mancand ~ul a fugi foarte tare. Ai fugi ~ul de sub picioare a) ashi pierde echilibrul; b) ashi pierde sustzinerea sprijinul. A ieshi (sau a aparea a rasari) k din ~ a se ivi pe neashteptate. Parca a intrat in ~ (sau parca la inghitzit ~ul) a disparea brusc. A baga (pe cineva) (de viu) in ~ a chinui (pe cineva) sistematic pricinuindui moartea prematura. A intra in ~ de rushine a simtzi o rushine foarte mare. A scoate (sau a aduce) din ~ (sau din fundul ~ului) a gasi neaparat (pe cineva sau ceva). A nul primi pe cineva nici ~ul a fi un mare nemernic. ~uri rare grup de oxizi ai unor elemente chimice rare avand proprietatzi asemanatoare. 4) Teritoriu apartzinand unei tzari. A acapara ~uri straine. ◊ Obiceiul ~ului obicei traditzional nescris al unei colectivitatzi transmis din generatzie in generatzie. 5) Teren cultivabil folosit in agricultura; camp. ◊ Sarac lipit ~ului foarte sarac. 6) Populatzie a acestei planete; lume; omenire; umanitate. /<lat. pavimentum

pamant n. 1. planeta ce locuim: pamantul se invarteshte imprejurul soarelui; 2. materia ce compune suprafatza solida a globului shi care produce vegetalele: pamantul se imbraca primavara cu verdeatza; 3. specie de pamant: pamant galben negru roshu; 4. fig. locuitorii de pe pamant: cat e lumea shi pamantul; 5. lume: n’am pe nimeni pe pamant; 6. sol teren: pamant de aratura. [Lat. PAVIMENTUM pardoseala: cu sens largit romaneshte].

PAMÍNT (3 4 5 6) paminturi s. n. 1. Planeta care o locuim (fiind a treia dintre planetele cunoscute in ordinea departarii lor de soare). Se implinea acum peste o minuta a treisprezecea invirteala a pamintului imprejurul soarelui de cind tinarul Canutza se grabise a ieshi sa se bucure de razele acestuia. CARAGIALE O. I 326. Se suie in pod shi coboara deacolo un capastru un friu un bici shi o sha toate colbaite sfarogite shi vechi k pamintul. CREANGA O. A. 225. Dar daca vrei cu crezamint Sa tendragesc pe tine Tu te coboara pe pamint Fii muritor k mine. EMINESCU O. 1173. ◊ Expr. La capatul pamintului = foarte departe. Minia pamintului = ingrozitor infiorator. Era slut minia pamintului. GANE N. III 28. De cind lumea shi pamintul v. lume. Cit e lumea shi pamintul v. cit. A se ruga cu cerul cu pamintul = a se ruga cu multa insistentza. A fagadui (sau a promite a jurui) cerul shi pamintul = a fagadui lucruri nerealizabile. Juruieshtei ceriul shi pamintul k satzi smomeasca pe nevasta dtale shi sa tzio aduca acolo. CREANGA O. A. 199. (A nu shti a nu auzi a nu afla etc.) nici pamintul = absolut nimeni nimeni in lume. Bursucii saud tipaind pe carari k shi iepurii k shi caprele. Dar pe vulpi nu le poate auzi nici pamintul. SADOVEANU O. A. II 176. Nu vreau sa shtie nimeni. Nici pamintul. VLAHUTZA la TDRG. A se crede (sau a se socoti) buricul pamintului v. buric. 2. Scoartza globului terestru suprafatza lui (impreuna cu atmosfera) care traiesc oamenii shi celelalte vietatzi sol. SHi patru margini de pamint Ce strimteau fost in largul lor Cind a port.it salergen zbor Acest cuvint mai calator Decit un vint! COSHBUC P. I 54. Am sa zbor lin k vintul Sa cutreieram pamintul. CREANGA O. A. 234. Iara tei cu umbra lata shi cu flori pinan pamint inspre apantunecata lin se scutura de vint. EMINESCU O. I 154. ◊ Expr. La pamint = a) intins culcat pe jos; fig. (despre persoane) deprimat invins. Armashul gemea la pamint fara sa se clinteasca. SADOVEANU O. VII 133. Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limba Ce cua turmelor pashune a ei patrie sho schimba La pamint dormea. EMINESCU O. I 142; b) (in formule de comanda) culcate! culcat! K de la cer la pamint sau k cerul de pamint se zice pentru a exprima o foarte mare diferentza intre doua lucruri. Cu o falca in cer shi (cu) alta (sau una) in pamint = vijelios furios gata sa distruga totul in drumul sau. Unde se luase dupa dinshii scorpia de muma a zmeoaicelor cu o falca in cer shi cu alta in pamint. ISPIRESCU L. 225. Statupalmabarbacot vine cu o falca in ceri shi cu una in pamint. CREANGA O. A. 275. A da (ceva) la pamint = a narui a darima (ceva). Avem sa fim silitzi atzi da casa la pamint pentru k sa treaca drumul. ALECSANDRI T. I 359. (A lasa) toate la (sau in) pamint = (a lasa) toate balta la voia intimplarii. Vazind... k nu dau raspuns de nicairi lasa toate in pamint shi se ia dupa mine la balta. CREANGA O. A. 65. (in constructzie cu verbele «a pune» «a lasa» etc. cu complementele «ochii» «capul» «privirile» etc.) In (sau la) pamint = aplecat in jos (de teama de emotzie din modestie etc.). Intreaga multzime a tacut cu fruntzile shi cu ochii la pamint. SAHIA N. 19. Ea se uita speriatan vint SHi k certatapoi shia pus Privirilen pamint. COSHBUC P. I 281. Iesen cale shi mantreaba: Fostuiam vreodata draga?... Eu raspund dintrun cuvint Far’ sa pun ochiin pamint. JARNÍKBiRSEANU D. 44. A baga (pe cineva) in pamint v. baga. A fi in pamint = a fi mort. Nu plinge dei auzi K eu in pamint voi fi! JARNÍKBIRSEANU D. 148. Parca la inghitzit pamintul (sau a intrat in pamint) = a disparut sa facut nevazut. Am strigat la el pina ceai ieshit dumneata; shacuma nui; parcar fi intrat in pamint. SADOVEANU B. 56. Cum sa sculat a shi inceput a cauta cu deamanuntul... Dar a gasit nimica toata caci furnicile parca intrase in pamint. CREANGA O. A. 258. Ai veni cuiva sa intre in pamint se zice cind cineva se simte foarte rushinat incit ar prefera sa nu mai fie vazut. A ieshi (sau a aparea) k din pamint sau parca a ieshit (sau a rasarit) din pamint = a se ivi deodata pe neashteptate brusc. K din pamint ieshira trei lautari. La TDRG. Napucara sa faca zece pashi shi tunica roshie i aparea k din pamint. VLAHUTZA O. A. III 67. Nu shtiu nici de unde nici pe unde veni. Pare k ieshi din pamint. ISPIRESCU la TDRG. A fi pe pamint = a trai a exista. De cind sint eu pe pamint Numai trei mindream avut. JARNÍKBIRSEANU D. 95. A nu fi pe pamint = a nu avea simtzul realitatzii. A fi cu picioarele pe pamint = a avea simtzul realitatzii. A nul mai tzine (sau a nul mai Incapea) nici pamintul (de...) = a) a simtzi o puternica emotzie (de bucurie de suparare de deznadejde etc.). Fata ieshi din curte k fulgerul; no mai tzinea pamintul de bucurie. ISPIRESCU L. 13; b) a fi mindru increzut. A face (sau a tzine) degeaba umbra pamintului v. umbra. A nul primi (pe cineva) nici pamintul = a fi un mare pacatos. Cine calca juramintul Nul primeshte nici pamintul. JARNÍKBIRSEANU D. 258. A nul (mai) rabda (sau tzine pe cineva) pamintul se spune (mai ales in imprecatzii) despre oamenii rai. Deash fi asha blastamat Precum is de judecat Soarele nu lash vedea Pamintul nu mar tzinea. JARNÍKBiRSEANU D. 186. Pe fatza pamintului = in lume. A shterge (sau a stinge a face sa piara) de pe fatza pamintului = a distruge a nimici a ucide. De nu faci pina dimineatza toate dupa cum tziam poruncit te sting de pe fatza pamintului. RETEGANUL P. V 49. Ea purta simbetele lui Ercule shi ar fi voit sal faca... sa piara de pre fatza pamintului. ISPIRESCU U. 51. Nu care cumva sa bleshteshti din gura catra cineva despre ceea ce a urmat intre noi k team shters de pe fatza pamintului! CREANGA O. A. 231. A (se) face una cu pamintul (sau o apa shi un pamint) = a (se) nimici a distruge doborind ucigind. Vinturile pornira. turburind apele shi facind una cu pamintul copacii neclintitzi de veacuri. DELAVRANCEA S. 102. Ii era frica sa nu dea peste dinsa zmeii caci o facea una cu pamintul. ISPIRESCU la TDRG. SHi nu voi k sa ma laud nici k voi sa tenspaimint Cum venira se facura totzi o apa shun pamint. EMINESCU O. I 147. A scoate (sau a aduce) din pamint (sau din fundul pamintului) = a obtzine a procura cu orice pretz cu orice efort. Daca mai ai rom doua [ceaiuri]! Daca nai sa scotzi din pamint. PETRESCU I. II 4. Oh leacul! undei? Din pamint Din foc ea lar fi scos. COSHBUC P. II 223. Din pamint din iarba verde sa te duci sami aduci herghelia. ISPIRESCU L. 27. A fugi mincind pamintul v. fugi. Doarme shi pamintul sub om = e linishte tacere desavirshita. A dormi k pamintul v. dormi. (Rar) Ce pamint! = ce dracu ce naiba? Tu te duci bade sarace Dar eu ce pamint moi face? SHEZ. I 139. ♦ Alunedepamint v. aluna. 3. Material natural format dintrun amestec de granule minerale provenite din dezagregarea rocilor shi din granule organice provenite din descompunerea substantzelor organice vegetale sau animale; materia din care e alcatuita partea solida a globului terestru. V. tzarina. Veteranul cobori cele doua scari de pamint. DUNAREANU N. 47. Ma dusei cu coasan rit Cosii iarba shi pamint. JARNÍKBARSEANMU D. 150. Gura lumii numai pamintul o astupa (= birfeala nu inceteaza decit la moartea birfitorilor). ◊ Loc. adj. K pamintul = pamintiu. Spune mindra ce tzii gindu De tzii fatza k pamintu? JARNÍKBIRSEANU D. 240. ◊ Pamint rar v. rar. Pamint activ = material obtzinut prin tratarea la cald a argilelor cu un acid folosit la rafinarea benzinei la regenerarea uleiurilor minerale etc. ♦ Lut. Fierb pe vatra oale mari de pamint burticoase. STANCU D. 75. Un fluierash de pamint. FILIMON la TDRG. ◊ Fig. Toate relele ce sint... legate de o mina de pamint. EMINESCU O. I 136. 4. (Spre deosebire de mare) intindere de uscat; (prin restrictzie) continent. Fulgerele adunatau contra fulgerului care in turbareai furtunoasa a cuprins pamint shi mare. EMINESCU O. I 146. Dintre pasari calatoare Ce strabat paminturile Citeo sa lenece oare Valurile vinturile? id. ib. IV 396. Cit te uitzi in lung shin lat Nu mai vezi pamint uscat Ci tot ape tulburele Umblind corabii pe ele. JARNÍKBIRSEANU D. 320. 5. Intindere de teren (cultivabil). V. cimp ogor tzarina. Pamintul in Republica Populara Romina apartzine celor cel muncesc. CONST. R.P.R. 11. Pamintul nostrui scump shi sfint K el nie leagan shi mormint: Cu singe cald lam aparat SHi cite ape lau udat Sint numai lacrimi ceam varsat Noi vrem pamint! COSHBUC P. I 209. ◊ Expr. (Sarac) lipit pamintului v. lipit. ♦ (Adesea la pl.) Moshie. SHia cumparat paminturi a ridicat acareturi. STANCU D. 11. Mai drept ar fi so cumpar eu moshia k a noastra a fost trup din trupul paminturilor mele. REBREANU R. I 145. 6. Teritoriu regiune tzinut; p. ext. tzara patrie. Nu rareori ma gindesc shi la Rusia. Peste pamintul ei nesfirshit am colindat vreme de trei luni. SAHIA N. 64. Aveau de gind sa mearga dea lungul coastei pina ce intilneau malul fluviului Maroni de unde incepea pamintul olandez. BART 278. A! pamint fericit al Moldovei tzia fost dat sa vezi in scaunul tau batrin un domn tinar. DELAVRANCEA O. II 164. Padishahul vostru nu ma indoiesc Va sa faca tzara un pamint turcesc. BOLINTINEANU O. 36. ◊ Pamintul fagaduintzei v. fagaduintza. ◊ Expr. Obiceiul pamintului = suma de norme necodificate stabilite de practica indelungata a vietzii shi care se aplicau odinioara pe un anumit teritoriu fiind transmise urmashilor prin traditzie; p. ext. obicei caracteristic unei tzari unei regiuni pastrat din vechime. Ashai obiceiul pamintului; fata invatza de la mama shi mama de la bunica. GANE N. I 62. Obiceiul pamintului ajunge prin intrebuintzare a se face lege. NEGRUZZI S. I 308. Obiceiul pamintului lea tzinut multa vreme loc shi de constitutzie politica shi de condica civila shi criminala. BALCESCU O. I 60.

Pamantul fagaduintzei n. numele biblic al Palestinei.

*Pamant (planeta) s. propriu n.

TZara (sau Pamantul) fagaduintzei v. Canaan (Hanaan).

DOS MOI PU STO KAI KINO TEN GHEN (Δόζ μοι πού στῶ χαί χινῶ τήυ γῆυ) (gr.) datzimi un punct de sprijin shi voi urni Pamantul din loc Cuvinte atribuite lui Arhimede shi devenite celebre k simbol al inventivitatzii shi al puterii creatoare nelimitate a omului atunci cand exista temeiuri obiective sau ratzionale.

la capatul pamantului expr. foarte departe.