tinda sf [At: COD. VOR. 56/13 / Pl: ~de (ivp) ~nzi / E: ml tenda „cort”] 1 Prispa. 2 (Bis) Pronaos. 3 Incapere mica servind k intrare sau k loc de trecere intre camere la casele tzaraneshti folosita adesea shi k bucatarie. 4 (Reg; ie) Feciori de ghinda fatatzi in ~ Se spune in bataie de joc celor care pretind k sunt de neam mare. 5 (Pop; ie) A se duce (sau a merge a face treaba) pana in ~ A incepe un lucru fara al termina. 6 (Pop; ie) A sluji (pe cineva) pana in ~ A face treaba prost. 7 (Inv) Anticamera (1). 8 (Inv) Coridor (1). 9 (Reg) Parte a podului casei care se construieshte pe capetele ieshite in afara ale grinzilor. 10 (Reg) Primul compartiment al cotetzului de prins peshte.

TÍNDA tinde shi tinzi s. f. 1. Incapere de intrare la casele tzaraneshti; (invechit) incapere la intrarea caselor sau a edificiilor publice. Sala de jos careia unii i zic hol dupa moda frantzuzeasca (caci nu le vine sai spuna tinda). CAMIL PETRESCU O. II 401. Tu nai la usha ta zavor Nici lacat nai la tinda. GOGA C. P. 112. Imi propune sa merg cu dinsa dar cu conditzie k sami lege ochii in tinda teatrului. ALECSANDRI T. 314. K sa scurteze din cale De cu seara a plecat SHi in tinda sa culcat. PANN P. V. I 82. ♦ (Invechit) Coridor galerie. Mihnea... urcase ingusta shi direapta scara de piatra shi prin tinde intunecoase mergea la odaia tatalui sau. ODOBESCU S. I 65. 2. Incapere la intrarea bisericilor despartzita de naos printrun perete ; pronaos. SHi pe dinsul la zidit in altar la rasarit Pe ean tinda lasfintzit. ALECSANDRI P. P. 21. 3. Prispa pridvor cerdac. Se uita imprejur la tinda casei tzinuta pe arcuri de piatra. DUMITRIU N. 160. SHoimaru dadu in capatul tindei de baba lui mosh Chirila. SADOVEANU O. VII 54. Troienii se ridicau namila pina in tinda creshtinului. DELAVRANCEA H. T. 249.

TÍNDA ~e f. 1) Prima incapere prin care se intra in casele tzaraneshti. ◊ A face (ceva) pana in ~ a face un lucru partzial; a nu duce (ceva) la bun sfarshit. 2) Incapere de la intrarea in biserica. [G.D. tindei; Pl. shi tinzi] /<lat. tenda

tinda f. sala unei case tzaraneshti. [Lat. *TENDA (Tras din TENDERE)].

tínda f. pl. zĭ k grinzĭ oglinzĭ shi de k colinde ghinde (lat. *tĕnda d. téndere a intinde de unde shi it. pv. pg. tenda sp. tienda cort. V. tenda). Anticamera (la casele tzaraneshtĭ): usha tinziĭ e inchisa (Rebr. 2 23 shi 97) prelungirea tinziĭ (SHez. 36 34). V. antret.

!tínda s. f. g.d. art. tíndei; pl. tínde

tínda s. f. g.d. art. tíndei/tínzii; pl. tínde/tinzi

tinda tinzi.

TÍNDA s. 1. cerdac. 2. v. pridvor. 3. v. pronaos. 4. cerdac pridvor. (~ la moara de vant.)

TÍNDA s. v. coridor culoar galerie gang limba.

TINDA s. 1. cerdac pridvor veranda (prin Ban.) pornana. (Casa cu ~.) 2. pridvor (inv.) slon. (A intrat in ~ bisericii.) 3. (CONSTR.) nartex pronaos. (~ a unei biserici.) 4. cerdac pridvor. (~ la moara de vint.)

tinda s. v. CORIDOR. CULOAR. GALERIE. GANG. LIMBA.

tínda (tinzi) s. f. 1. Prispa pridvor cerdac la casele tzaraneshti. 2. Atrium pronaos coridor. Mr. tenda tenta „cort”. Lat. tĕnda (Densusianu Rom. XXXIII 287; Pushcariu 1737; Iordan Dift. 108; Byhan 36; REW 8639; Philippide II 656) cf. it. prov. cat. tenda sp. tienda shi tinde. Der. din ngr. τέντα (Cihac II 706) sau din sl. tenta (Miklosich Fremdw. 132) nu este probabila.

tínda tinde s.f. (reg.) Incapere mica (un fel de hol) situat la intrarea caselor tzaraneshti. Din tinda se intra in casa (camera) shi in camara. In timp tinda sa marit shi a devenit un fel de bucatarie: „Cand intra voinicun tinda / Clopu’ lui juca pa grinda” (Calendar 1980: 18); „Nin ieshi gazda panan tinda” (Biltziu 1996: 68). Lat. *tenda „cort” (< tendere) (SHaineanu Scriban; Densusianu Pushcariu Iordan Philippide cf. DER; DEX MDA).

tínda tinde s.f. Incapere mica (un fel de hol) situat la intrarea caselor tzaraneshti. Din tinda se intra in casa (camera) shi in camara. In timp tinda sa marit shi a devenit un fel de bucatarie: „Cand intra voinicun tinda / Clopu’ lui juca pa grinda” (Calendar 1980: 18); „Nin ieshi gazda panan tinda” (Biltziu 1996: 68). Lat. tenda (< tendere).