coridor sn [At: NEGRUZZI S. I 10 / V: coli~ cari~ / Pl: ~oare / E: fr corridor ger Korridor] 1 Loc de trecere ingust (shi lung) care leaga incaperile unei cladiri sau apartament Si: culoar. 2 Spatziu ingust dea lungul compartimentelor de tren. 3 Vale ingusta care leaga doua puncte de teren.

CORIDÓR coridoare s. n. Loc de trecere ingust (shi lung) care leaga incaperile unei cladiri sau in care dau odaile aceluiashi apartament sau ale aceluiashi etaj. Ishi cunoshtea prea bine drumul prin coridorul mic ingust. REBREANU R. I 226. SHin vreme cind amurgul da umbre peste soare Copila intilneshte la coltz de coridoare Pe pag. COSHBUC P. II 200. Biblioteca tatalui meu... era intro lada mare purure deschisa in coridor. NEGRUZZI S. I 10.

CORIDÓR s.n. Loc de trecere lung shi ingust care leaga incaperile unei cladiri ale unui apartament. ♦ Portziune ingusta care leaga doua puncte de teren. [< fr. corridor it. corridore].

CORIDÓR s. n. 1. loc de trecere lung shi ingust care leaga incaperile unei cladiri ale unui apartament. 2. portziune ingusta de teren care leaga doua puncte. (< fr. corridor germ. Korridor)

CORIDÓR ~oáre n. 1) Incapere lunga shi ingusta dea lungul unei serii de camere care serveshte k loc de trecere shi legatura intre acestea; culoar. 2) Portziune ingusta de teren care leaga doua puncte trecand printrun teritoriu strain. /<fr. corridor germ. Korridor

coridor n. galerie ingusta facand sa comunice mai multe apartamente.

*coridór n. pl. oare (fr. corridor d. sp. corredor d. correr lat. cúrrere a alerga. V. curg). Galerie de comunicatziune intre camerele uneĭ case orĭ intre compartimentele unuĭ vagon. Barb. culoar (fr. couloir). V. foishor shi alergatoare.

coridór s. n. pl. coridoáre

coridór s. n. pl. coridoáre

CORIDÓR s. culoar gang (inv.) tinda. (Il poarta printrun ~ lung.)

CORIDOR s. culoar gang (inv.) tinda. (Il poarta printrun ~ lung.)