CULOÁR culoare s. n. 1. Incapere ingusta shi lunga in interiorul unei cladiri care serveshte k loc de trecere intre incaperile situate pe acelashi plan. 2. Spatziu ingust shi liber dea lungul unui vagon de cale ferata prin care se circula shi din care se intra in compartimente. 3. (Sport) Fiecare dintre spatziile inguste shi delimitate dea lungul unei piste de atletism sau al unui bazin de natatzie care alearga sau inoata un singur concurent sau o singura echipa. 4. Spatziu delimitat pe o shosea pentru un anumit tip de circulatzie. 5. (Geogr.; in sintagma) Culoar depresionar = depresiune alungita shi ingusta semiinchisa care separa masive sau culmi de dealuri shi muntzi. Din fr. couloir.

culoar sn [At: C. PETRESCU S. 241 / P: ~loar / V: (inv) ~luar ~luoar / E: fr couloir] 1 Incapere ingusta shi lunga din interiorul unei cladiri utilizata k loc de trecere intre incaperile de la acelashi nivel. 2 Spatziu ingust dea lungul unui vagon de cale ferata prin care se circula shi din care se intra in compartimente. 3 Spatziu ingust shi delimitat dea lungul unei piste de atletism sau al unui bazin de natatzie care alearga sau inoata un concurent. 4 Spatziu delimitat pe o shosea pentru un anumit tip de circulatzie. 5 (Ggf; is) ~ depresionar Depresiune ingusta shi alungita semiinchisa care separa masive sau culmi de dealuri shi muntzi.

CULOÁR culoare s. n. 1. Incapere ingusta shi lunga in interiorul unei cladiri care serveshte k loc de trecere intre incaperile situate pe acelashi plan. 2. Spatziu ingust shi liber dea lungul unui vagon de cale ferata prin care se circula shi din care se intra in compartimente. 3. Fiecare dintre spatziile inguste shi delimitate dea lungul unei piste de atletism sau al unui bazin de natatzie care alearga sau inoata un singur concurent sau o singura echipa. 4. Spatziu delimitat pe o shosea pentru un anumit tip de circulatzie. 5. (Geogr.; in sintagma) Culoar depresionar = depresiune alungita shi ingusta semiinchisa care separa masive sau culmi de dealuri shi muntzi. Din fr. couloir.

CULOÁR culoare s. n. Incapere ingusta shi lunga din interiorul unei cladiri care serveshte k loc de trecere intre incaperile situate pe acelashi plan. V. sala coridor. Pe scaune dea lungul culoarelor lipitzi de peretzi umar la umar... delegatzii ashteptau. DUMITRIU N. 291. ◊ Aparuse atunci pe culoarul facultatzii... o straina. C. PETRESCU S. 241. ◊ Spatziu ingust shi liber dea lungul unui vagon prin care se poate circula shi din care se intra in compartimente. Controlorul pieri in celalalt vagon alerga pe culoar trintind ushile in urmai. DUMITRIU B. F. 8 Acceleratul gifiia greu shpre Birnova locomotiva shuiera neintrerupt... Soldatzii se trezira umplura culoarul. CAMILAR N. II 110. Pronuntzat: loar. Scris shi: culuár (CAMIL PETRESCU; T. II 585).

CULOÁR s.n. Coridor. ♦ Spatziu necompartimentat folosit in trecere in lungul unui vagon. [Pron. culoar. / < fr. couloir].

CULOÁR s. n. 1. coridor. ◊ spatziu ingust pentru trecere in lungul unui vagon de cale ferata. 2. spatziu delimitat de trecere printro anumita zona (pe uscat in aer sau apa). ◊ spatziu delimitat pe o shosea pentru un anumit tip de circulatzie. 3. depresiune (I 1) ingusta shi foarte alungita. (< fr. couloir)

culoár s. n. (circ.) Spatziu delimitat (pe uscat apa in aer) rezervat unor vehicule ◊ „Tot mai multe orashe printre care Chicago Denver au infiintzat culoare speciale pentru circulatzia biciclishtilor.” Sc. 5 XI 74 p. 6. ◊ „Al patrulea culoar este rezervat petrolierelor incarcate shi navelor cu produse nocive ce se indreapta spre porturile din zona Manecii.” R.l. 16 I 79 p. 6 (din fr. couloir; DMN 1966; DEX DN3 cu alt sens)

CULOÁR ~e n. 1) Incapere lunga shi ingusta dea lungul unei serii de camere care serveshte k loc de trecere shi de legatura intre acestea; coridor. 2) Loc de trecere intrun vagon dea lungul compartimentelor. 3) Fiecare dintre spatziile inguste delimitate in lungul unei piste de atletism de canotaj sau al unui bazin de inot in care concureaza un singur sportiv sau o singura echipa. 4): ~ depresionar depresiune intre doua masive sau culmi de dealuri shi muntzi. [Sil. loar] /<fr. couloir

culoar n. gang indaratul lojelor unui teatru (= fr. couloir).

*culoár n. pl. e (fr. couloir d. couler a curge. V. culisa. P. term. cp. cu trotuar contuar). Barb. Coridor.

coridor sn [At: NEGRUZZI S. I 10 / V: coli~ cari~ / Pl: ~oare / E: fr corridor ger Korridor] 1 Loc de trecere ingust (shi lung) care leaga incaperile unei cladiri sau apartament Si: culoar. 2 Spatziu ingust dea lungul compartimentelor de tren. 3 Vale ingusta care leaga doua puncte de teren.

culuar sn vz culoar

CULUÁR s. n. v. culoar.

culoár (loar) s. n. pl. culoáre

culoár s. n. pl. culoáre

culoar pl. culoare

culoar re.

CULOÁR s. v. coridor.

CULOAR s. coridor gang (inv.) tinda. (Il poarta printrun lung ~.)

CULOAR (DE ZBOR) ruta aeriana destinata parcurgerii traseelor de zbor de aeronavele civile in vederea evitarii coliziunilor aeriene shi pentru o mai buna legatura radio intre aeronave shi punctele terestre de urmarire shi control al traficului aerian sau destinata evolutziei unor aeronave militare. Pentru aeronavele militare exista: culoar de aterizaredecolare (portziune a campului de zbor la aerodromuri fara pista artificiala destinata pentru aterizaredecolare) shi culoar de trecere prin zona de foc a rachetelor shi artileriei antiaeriene (fashie din zona de foc a unui sistem de aparare antiaerian prin care aviatzia proprie trebuie sa treaca neaparat pentru indeplinirea misiunilor putand sa treaca fara riscul de a fi lovita de apararea antiaeriana proprie shi a stanjeni actziunea artileriei shi a rachetelor antiaeriene. Acest culoar este stabilit prin cooperare de catre artileria antiaeriana shi aviatzie cuprinzand masuri de evitare a erorilor shi recunoashtere shi are largimea de 3040 km pe directzia de zbor a aviatziei).

ORASHTIE 1. Culoarul Orashtiei culoar depresionar de origine tectonica situat pe valea mijlocie a Mureshului (parte componenta a culoarului Mureshului) in continuarea culoarului Alba IuliaTurda. cuprins intre prelungirile Mtzilor Metaliferi (la N) shi cele ale mtzilor SHureanu (la S) shi aproximativ intre localit. Vintzu de Jos (la NE) shi Turdash (la SV). Are forma alungita cu numeroase „golfuletze” depresionare care patrund in zona montana cu relief predominant deluros in S shi terase shi lunci in N. 2. Muntzii Orashtiei denumirea sub care este cunoscuta zona muntoasa (parte componenta a mtzilor SHureanu) situata la S de cursul mijlociu al Mureshului shi la E de valea Streiului unde in Antichitate a existat un centru economic politic militar shi religios al statului dac. Aici se aflau importante ashezari shi puternice cetatzi: Sarmizegetusa Regia Blidaru Costeshti shi Piatra Roshie. Intregul complex al cetatzilor dacice a fost declarat in 1999 k apartzinand patrimoniului cultural universal. 3. Municipiu in jud. Hunedoara situat in culoarul omonim la poalele dealului Lipadia in zona de confl. a raului Orashtie cu Sibishel; 22.757 loc. (2003). Statzie de c. f. Nod rutier. Expl. de nisip shi balast. Ind. chimica (colorantzi vopsele mase plastice etc.) a blanariei shi marochinariei de prelucr. a lemnului shi a plantelor medicinale mat. de constr. shi alim. Fabrica de uleiuri esentziale. Muzeu cu sectzii de istorie shi etnografie (fondat in 1952). Renumit centru folcloric. Monumente: cetatea Orashtiei (sec. 1415 transformata shi amplificata in sec. 1617); biserica fortificata (azi biserica reformata) datand din sec. 14 refacuta in 1560; bisericile ortodoxe Adormirea Maicii Domnului (sec. 17) Sf. Nicolae (sec. 18) shi Sfintzii Arhangheli Mihail shi Gavriil (19361945); sinagoga (sec. 18); biserica luterana (1820); monumentul „Paliei de la O.” (dezvelit in 1974) opera a sculptorului Nicolae Adam. La c. 35 km SSE de O. se afla complexul de cetatzi dacice din Mtzii Orashtiei. Prima mentziune documentara dateaza din 1224. Distrusa de invazia tatarilor in 1241 ashezarea este refacuta ulterior devenind in sec. 14 un important centru meshteshugaresc. In 1420 orashul a fost incendiat shi jefuit de turci. In sec. 1416 a fost un activ centru politic shi cultural al romanilor transilvaneni aici functzionand mai multe shcoli shi o tipografie de sub teascurile careia a aparut la 15 iul. 1582 Palia de la Orashtie. Sediu al scaunului sasesc omonim. A fost declarat municipiu la 18 ian. 1995.