TÁICA s. m. (Pop.) 1. Tata. ♦ (La vocativ) Termen afectiv cu care se adreseaza cineva unui om mai in varsta; termen afectiv cu care se adreseaza un parinte copilului sau un om mai in varsta unuia mai tanar etc. 2. (Determinat prin „parinte” sau „popa”) Nume (de adresare) dat preotului. Din tata (dupa maica). Cf. sb. tajko.

taica sms [At: NECULCE L. 131 / V: (reg) ~cu sma / GD: taichii (reg) ~i / Vc: (irg) ~co / E: tata adaptat dupa maica] 1 (Pop) Termen folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) tata. 2 (Pfm; ie) Nare ~k k tziar da Spune cineva caruia i se cere un lucru care nul are sau caruia i se cere sa faca ceva ce nui sta in putere. 3 (Reg) Termen folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) tatal vitreg. 4 (Reg; la vocativ) Termen cu care cineva se adreseaza socrului sau. 5 (Pop; la vocativ) Termen afectiv cu care un parinte se adreseaza copilului sau. 6 (Pfm; pex; gmtz) Termen cu care un barbat se adreseaza catre o persoana mai tanara. 7 (Reg; de obicei determinat prin „batran” „mosh” „bat”) Termen folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) bunicul sau strabunicul sau. 8 (Pop; de obicei urmat de un nume propriu) Termen de politetze folosit pentru a vorbi cu (sau despre) un barbat (mai) in varsta care impune respect. 9 (Reg) Termen folosit de un barbat (mai) in varsta referinduse la sine insushi atunci cand se adreseaza unei persoane (mai) tinere. 10 (Pop; adesea determinat prin „parinte” sau „popa”) Nume dat preotului. 11 (Inv; la vocativ) Termen cu care cineva se adreseaza unui calugar Si: parinte. 12 (Arg) As (la cartzile de joc).

TÁICA s. m. (Pop.) 1. Tata. ♦ (La vocativ) Termen afectiv cu care se adreseaza cineva unui om mai in varsta; termen afectiv cu care se adreseaza un parinte copilului sau un om mai in varsta unuia mai tanar etc. 2. (Determinat prin „parinte” sau „popa”) Nume (de adresare) dat preotului. Din tata (dupa maica). Cf. scr. tajko.

TÁICA s. m. 1. Tata. Bietul taica mi se pare k se duce in noaptea asta. GALACTION O. I 184. Au sarutat fiecare mina taichii shi maichii shi shiau luat ramas bun de la Ileana shiau plecat tustrei calari. CARAGIALE O. III 104. De ce muri bietul taica shi nu trai draga maica. PANN P. V. I 93. Sarmanus doamne sarman Fara taica fara maica Fara nici un ban in tashca. SHEZ. VII 162. ♦ (La vocativ cu nuantza afectiva) Nume intrebuintzat de un batrin la adresa celor mai tineri de un parinte la adresa copilului sau etc. indicind totdeauna un raport de familiaritate shi simpatie. Tata se uita la noi shi ne spune: Mai copii a venit molima in sat. Nu mai ieshitzi taica din casa. STANCU D. 79. Trebuie sa gasim motive. Parintele: Gaseshtele taica de ce eshti dumneata avocat. CARAGIALE O. II 261. ♦ Termen afectiv cu care cineva se adreseaza unui om mai in virsta. Dar Georgeal nostru cum o duce? Sub glie taica shi sub cruce Lovit in piept dun iatagan. COSHBUC P. I 101. ♦ (Popular) Dumnezeu. Taica taiculeanu nostru Singurel binele nostru Grijeshtene o luna doua Sa ne creasca pene noua. JARNÍKBIRSEANU D. 204. 2. (Determinat prin «parinte» sau «popa») Nume dat preotului. Dacal intilneam pe ulitza i spuneam: sarut mina taica parinte! STANCU D. 35. Dar poate taica popa Va spus de prin gazeturi tot. El cum shia dat juncanii? COSHBUC P. II 60.

TÁICA m. invar. pop. 1) (shi cuvant de adresare a copilului catre tatal sau) Barbat considerat in raport cu copiii sai; tata. ◊ A scapa de dracul shi a da peste ~sau a ieshi dintro incurcatura shi a da peste alta (shi mai mare). A trimite de la dracu la ~sau a amagi a inshela pe cineva; a duce de nas pe cineva. 2) (cuvant de adresare a celor tineri catre un om mai in varsta) Barbat respectat shi apropiat cuiva; tata. [G.D. taichii; Sil. tai] /Din tata

taica m. forma mangaietoare pentru tata. [Serb. TAĬKO].

táĭk m. fara pl. gen. al taĭchiĭ (est taĭkĭ) saŭ al luĭ taĭk (sirb. tajko. V. tata). Fam. Tata (maĭ ales k chemare preutzilor shi calugarilor).

tata sm [At: PSALT. HUR. 38^v/15 / V: ta² (ivp) tatane (irg) tatan tatine / Art.: ~ta ~l (irg) ~tul (reg) ~le ~tele / GD: ~lui ~tii ~tei (ivr) ~lu (reg) ~tului lui ~l / Vc: ~ (reg) ~to ~tule / Pl: tatzi / E: ml tata] 1 Barbat care are copii. 2 Termen folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) un tata (1) Si: (fam) tati tataie (1) (reg) babaca neicutza niuniutz taica. 3 (Inv; is) ~ de familie Cap de familie. 4 (Reg; is) Nume de ~ Nume de familie. 5 (Reg; is) ~ta saracilor Tutore al orfanilor. 6 (Reg; is) ~ de salca Amantul unei femei considerat in raport cu copiii acesteia. 78 (Iljv) Dinspre (sau inv despre) ~ (Care se afla) in linie paterna. 9 (Ilav) Din ~ in fiu (sau prunc) sau (reg) de la ~ la (ori pe) fiu (ori prunc) sau de pe ~ pe fiu Din generatzie in generatzie. 10 (Pfm; d. copii; ie) A fi bucatzica rupta ~sau sau ~sau in picioare ori izbit capul lui ~sau A semana leit cu tatal sau. 11 (Pfm; ie) A calca pe (sau in) urmele lui ~sau A semana cineva cu tatal sau in apucaturi shi obiceiuri (mai ales rele). 12 (Pop; ie) A dormi somnul ~tii A dormi somnul de veci. 13 (Pop; ie) A trimite (pe cineva) de la dracul la ~sau A trimite pe cineva de colocolo. 14 (Pfm; ie) A cauta pe dracul shi a gasi pe ~sau sau a scapa de dracul shi a da peste ~sau A intra singur intrun pericol mare. 15 (Pfm; ie) A cere cat dracul pe ~sau sau a cere pe dracul shi pe ~sau A cere o suma exorbitanta. 16 (Pop; ie) Sa fie de sufletul ~tii Exclamatzie de consolare care o spune cineva cand sufera o paguba sau cand este silit sa faca un dar. 17 (Reg; rar; is) ~ de paie Barbat care nu se impune in familie. 18 (Reg; ic) ~lpadurii sau maresh~ Personaj din mitologia populara avand trasaturile mameipadurii Si: (reg) padurar paduroi. 19 (Bot; reg; ic) Iarba~ lui shi barba ~tii (1) Tataneasa (1) (Symphytum officinale). 20 (Is) ~ bun Tata (1) adevarat. 21 (SHis ~ vitreg sau reg ~ de al doilea ~ mashter ~ de scoartza ~fiastru] Sotzul mamei considerat in raport cu copiii ei dintro casatorie anterioara. 22 (Fam; shis ~ socru) Socru (1). 23 (Ivr; lpl; if tatani) Parintzi. 24 (Fam) Nume dat de sotzie barbatului ei. 25 (Fam) Termen de dezmierdare cu care un barbat se adreseaza copiilor sai. 26 (Fam; pex) Termen cu care un barbat se adreseaza unei persoane mai tinere pentru a marca un raport de familiaritate shi de simpatie. 27 (Fam; pan) Termen prin care un barbat ishi exprima afectziunea fatza de un animal. 28 (Reg; adesea determinat prin „mare” „batran” „mosh” „bun” „bat”) Bunic (1). 29 (Reg; ilav) De cand ~ta moshu De foarte multa vreme. 30 (Reg; pex; determinat prin „batran” „mosh”) Barbat batran. 31 (Reg; is) ~ mare Fratele mai batran al unuia dintre parintzi. 32 (Reg; ias; shis ~ mosh sau ~ batran) Unchiul din partea mamei. 33 (Reg; is) ~ mic Fratele mai tanar al unuia dintre parintzi. 34 (Reg; is) ~ nash Nash. 35 (Pfm) Termen de politetze folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) un barbat (in varsta). 36 (Ivp; pe langa un nume de persoana) Fondator al unui neam al unei dinastii Si: stramosh. 37 (Trs; is) ~ de vecin Primar. 38 (Trs; ias; shis ~l vecinatatzii) Conducator al unei partzi din sat. 39 (In credintza creshtina precedat de „Dumnezeu” „ceresc” „nevazut”) Dumnezeu (1). 40 (Bis; is) ~l nostru Rugaciune creshtina. 41 (Pfm; in legatura cu verbul „a shti”; ilav) K (pe) ~I nostru Foarte bine. 42 (Pfm; in legatura cu verbul „a shti”; ial) Pe de rost. 43 (Pfm; ie) A lovi (sau a pali ai trage cuiva una) in (sau la) numele ~lui Ai trage cuiva una drept in frunte. 4445 (Ivr; determinat prin „sfant”; lpl; if tatani) Intemeietor (sau conducator) al bisericii creshtine. 46 (Ivr; fig; if tatane) Capetenie (1). 47 (Reg; fig; gmtz) Cel care este mai dotat decat altzii. 48 (Irg; is) ~l minciunii Diavolul (1). 49 (Reg; is) ~ dracilor Scaraotzchi. 50 (Reg; ias) Capul rautatzilor. 51 Creator (1). 52 (Ivr) Punct de plecare Si: inceput origine. 53 (Ivr) Cauza (2). 54 (Pfm; ie) Se leapada shi de ~sau sau vinde shi pe ~sau Se spune despre un om lipsit de scrupule. 55 (Pfm; ie) Unde da ~ta creshte carnea Se spune cand parintele ishi pedepseshte copiii spre binele lor. 5657 (Fam; is) Mai ~! Exclamatzie de uimire (sau de satisfactzie).

táta m. pl. tatzĭ gen. al tataluĭ fam. al tatiĭ saŭ al lu tata (lat. fam. tata = pater tata; it. sp. pg. tata. D. rom. vine vsl. sirb. ceh. pol. tata bg. tate [dim. tatko sirb. tajko de unde rom. taĭk] ngr. tatás). Parinte acela care da vĭatza unuĭ copil. Tatal nostru numele celeĭ maĭ insemnate rugacĭunĭ creshtineshtĭ care incepe cu aceste cuvinte. A shti ceva k pe „Tatal nostru” a shti foarte bine (pe de rost). Forma art. tatal e arhaica shi literara. In vorba se zice numaĭ tata in est shi tatu (Con. 274). Copiiĭ zic: vine tata tata! K alintaturĭ: tataĭa (est) taticu (vest) tatuca tatucu tatutza tatutzu. V. tetea.

!táica (pop.) s. m. táica g.d. art. táichii/lui táica voc. táica

táica s. m. g.d. art. táichii/lui táica

TÁICA s. v. bunic parinte tata tatamare.

taica s. v. BUNIC. PARINTE. TATA. TATA MARE.

táica s. m. 1. Tata. 2. (Arg.) Birlic. Bg. tajko sb. tajko tajka (Tiktin; Conev 98).

a fugi de dracul shi a da de /peste tasu / taicasu expr. a da dintrun necaz intrunul shi mai mare.

al invatza pe taicasau sa faca copii expr. v. a invatza pasarea sa zboare.