sluji [At: COD. VOR.² 12^r/3 / Pzi: ~jesc / V: (rar) ~ugi (reg) scl~ / E: vsl слоужити] 12 vti A fi angajat pentru a munci in gospodarie sau in familia cuiva fiind rasplatit in bani sau in natura Si: (rar) a slugari (1). 34 vtri A indeplini anumite insarcinari indatoriri functzii etc. in folosul cuiva sau a ceva Si: a servi (ivr) a slugari (9) (reg) a slugatori (1). 56 vti (Pex) A munci intrun serviciu. 78 vti (Spc) A activa intro functzie publica. 9 vt (Rar) A acorda (3). 10 vt (Pop) Ashi face serviciul militar. 11 vt A depune efort pentru a ajuta in vederea realizarii unui scop a unei cerintze etc. Si: a servi. 12 vt A sprijini cu devotament 1314 vtrp (Asr; c. i. oameni sau mancaruri bautura etc.) A (se) servi (7). 15 vi (Fig; d. obiecte d. procese fenomene naturale sau d. abstracte rar d. oameni sau d. actziunile manifestarile lor etc.) A folosi la (sau k) ceva. 16 vi (Ivp; ie) Al ~ (cuiva) norocul (sau norocirea) Ai merge bine. 17 vi (Ivp; iae) A avea succes Si: a reushi. 18 vr (D. oameni; adesea cu determinari introduse prin pp „cu” „de”) A se folosi de cineva sau de ceva. 19 vt (Asr; c. i. oameni) A servi (3). 20 vi (Bis; asr) A se supune divinitatzii Si: (rar) a servi (ivr) a savarshi. 21 vi (Bis; asr; pex) A se inchina. 2223 vtrp A (se) indeplini solemn ritualurile prevazute in canoanele bisericeshti pentru anumite ocazii shi pentru sarbatori religioase Si: a (se) oficia (rar) a (se) servi (20) (rar) a (se) celebra (1) a (se) savarshi. 24 vi (Mun) A serba ziua numelui.

SLUJÍ slujesc vb. IV. Intranz. I. (In concurentza cu servi) 1. A munci k sluga in gospodaria sau in familia cuiva a fi sluga; (invechit) a ocupa o functzie publica (k dregator) sau a servi in armata (k oshtean). Apoi am ramas singur slujind pe la unii shi pe la altzii la vitzei shi la mioare dupa puterile mele. SADOVEANU P. M. 55. SHtii cui slujeshti? DELAVRANCEA O. II 111. Da cum... sa slujeshti tu degeaba? zise baba cea vicleana cum sa nutzi iei tu dreptul tau? EMINESCU N. 22. Ai copii? Trei baietzi shi o fata. SHi unde sint? Doi slujesc in oaste. NEGRUZZi S. I 59. Mau intrebat care sfetnic... cunosc eu k au ajuns in cea mai inalta treapta far’de a sluji intii la cea mai mica. GOLESCU I. 138. ♦ Tranz. (Folosit shi absolut) A munci pentru altul a fi in serviciul cuiva. Din treipatru vorbe tirgul fuse gata k adeca: copilul babei sa slujeasca pe batrini un an pentru 30 bani de argint. BOTA P. 44. SHtiu una shi buna sami slujesc stapinul cu dreptate. CREANGA P. 203. ◊ (Ironic) Nu team shtiut eu cami eshti de aceshtia k de mult itzi faceam feliul!... Dar traind shi nemurind teoi sluji eu mai badeo!... Paloshul ista are satzi shtie de shtire. CREANGA P. 236. ◊ Fig. Patru oameni tacutzi shi gravi patrunshi parca de marea lege a lumii care o slujesc apar din timp in timp la gura ferastraului tragind inauntru trunchiurile carora lea venit rindul. BOGZA C. O. 130. ◊ Expr. A sluji la masa = a aduce a servi mincarile shi bauturile la masa. Fetele imparatului sau pus cu rugaminte pe linga spin sa deie voie lui HarapAlb k sa slujeasca shi el la masa. CREANGA P. 231. (Refl. pas. parafrazind expresia) SHtiam [k e dimineatza] dupa ciocolata ce ni se slujise cu putzin inainte. M. I CARAGIALE C. 97. ♦ Refl. A se servi de cineva sau de ceva. Nu ma pot sluji de mina stinga. CAMIL PETRESCU U. N. 404. Paloshul shi sulitza sa le tzii la indemina k sa te slujeshti cu dinsele cind va fi de trebuintza. ISPIRESCU L. 4. ♦ Refl. A se servi pe sine. De ce te scumpeshti pentru nemica toata shi nutzi iei o sluga vrednica k satzi fie mina de ajutor la drum? Acum deodata inca tot nu... moi mai sluji shi eu singur cum oi putea. CREANGA P. 201. ♦ Tranz. Fig. A servi a ajuta pe cineva. Mai pasa de tzine minte toate cele shi acum asha daca te slujeshte capul bade Ioane. CREANGA A. 41. Daca videa shi videa k norocul nul slujea... ALECSANDRI P. P. 86. 2. (Despre obiecte sau despre abstracte de obicei urmat de determinari aratind scopul) A servi la ceva sau drept ceva. Nui slujea la nimic voinicia. STANCU D. 5. Usha odaii care slujea de sufragerie salon shi birou era data de perete. REBREANU I. 64. ◊ Fig. Inima... Cetzi slujeshte de a plinge Dea varsa lacrimi de singe? ALECSANDRI P. II 101. II. A oficia o slujba religioasa. Oamenii se adunara in graba shi aflara pe parinte in odajdii slujind. SADOVEANU O. VII 113. Mai! al dracului venetic shi ceapcin de popa... vedealam dus pe nasalie la biserica Sfintului Dumitru de sub cetate unde slujeshte. CREANGA A. 43.

A SLUJÍ ~ésc 1. intranz. 1) inv. A fi sluga; a argatzi; a slugarnici. 2) A lucra intrun serviciu. 3) pop. A face stagiul militar; a catani. 4) (despre obiecte) A fi util; a fi de folos; a folosi; a servi. 5) (despre slujitori ai cultelor) A oficia serviciul divin. 2. tranz. (persoane cauze idealuri etc.) A sustzine printro activitate permanenta; a servi. /<sl. služiti

A SE SLUJÍ ma ~ésc intranz. A se folosi in calitate de instrument (de cineva sau de ceva); a se servi; a se folosi. /<sl. služiti

slujì v. 1. a servi: a slujit tzarii multzi ani; 2. a oficia: preotul a slujit liturghia. [Slav. SLUJITI a servi].

scluji² v vz sluji

slujésc v. tr. (vsl. sirb. služiti rus. služitĭ). Servesc: slugashĭ slujeshte stapinu. implinesc cuĭva slujba religioasa oficiez: preutu la slujit pe mort. V. intr. Nimenea nu poate sluji la doĭ domnĭ cutitu serveshte la taĭat preutu slujea in biserica. V. refl. De ochĭ ne servim la vazut.

slují (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. slujésc imperf. 3 sg. slujeá; conj. prez. 3 sa slujeásca

slují vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. slujésc imperf. 3 sg. slujeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. slujeásca

sluji (conj. slujeasca)

slujesc jeasca 3 conj. jeam 1 imp.

SLUJÍ vb. 1. v. lucra. 2. a servi (pop.) a slugari a slugarnici. (A ~ la el doi ani.) 3. (BIS.) a oficia a servi. (O biserica la care ~ doi preotzi.) 4. v. sustzine. 5. v. folosi. 6. a (se) folosi a intrebuintza a recurge a se servi a utiliza a uza (inv. shi pop.) a prinde (reg.) a vestegalui. (Se teme sa se ~ de o disciplina prea severa.) 7. v. uza. 8. v. ajuta. 9. v. oficia.

SLUJÍ vb. v. servi.

SLUJI vb. 1. a functziona a lucra a servi (inv.) a poslushi. (~ k laboranta de 10 ani.) 2. a servi (pop.) a slugari a slugarnici. (A ~ la el doi ani.) 3. (BIS.) a oficia a servi. (O biserica la care ~ doi preotzi.) 4. a ajuta a servi a sprijini a sustzine. (A ~ cauza revolutziei.) 5. a (se) folosi a (se) intrebuintza a (se) servi a (se) utiliza. (La ce ~ acest dispozitiv?; se ~ de ambele miini.) 6. a (se) folosi a intrebuintza a recurge a se servi a utiliza a uza (inv. shi pop.) a prinde (reg.) a vestegalui. (Se teme sa se ~ de o disciplina prea severa.) 7. a se folosi a intrebuintza a se servi a umbla a utiliza a uza. (Se ~ de diverse tertipuri.) 8. a ajuta a folosi a servi. (Asta itzi ~ la ceva?) 9. a ajuta a avantaja a favoriza. (Norocul intimplarea la ~.) 10. (BIS.) a celebra a oficia a savirshi. (A ~ liturghia.)

sluji vb. v. SERVI.

slují (jésc ít) vb. 1. A servi pe cineva a fi in serviciul cuiva. 2. A fi angajat a munci. 3. A oficia o slujba religioasa. 4. A servi la ceva a fi util. 5. A ajuta a favoriza. 6. Ashi face serviciul militar. 7. A servi de a lua locul. 8. (Refl.) A se servi a se folosi a se intrebuintza. Mr. slujǫs slujiri. Sl. služiti (Miklosich Slaw. Elem. 45; Conev 59; Tiktin) cf. sluga. Der. slujba s. f. (serviciu munca de servitor; functzie insarcinare; serviciu militar; serviciu religios; serviciu favoare ajutor privilegiu) din sl. služĭba; slujbash s. m. (angajat lucrator mai ales angajat la stat); slujitor s. m. (sluga servitor; inv. soldat; preot oficiant; servant la tun); slujitoare s. f. (servitoare); slujitoresc adj. (servil; inv. militar); slujitorie s. f. (inv. serviciu in armata); slujitorime s. f. (multzime de slujitori); slujnic s. m. (sluga) inv. din sl. služĭnikŭ; slujnica s. f. (servitoare); slujnicar s. m. (amant de slujnice) cuvint lansat de N. Filimon; slujnicarie s. f. (conditzie de parvenit care vrea sa progreseze datorita relatziilor sale cu slugile). Cf. sluger.