opțiuni
  • info

12 definiții pentru puhoi (vb.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUHOÍ2, pers. 3 puhoiește, vb. IV. Intranz. (Despre ape curgătoare sau de ploaie) A curge în cantitate mare, cu repeziciune și forță; a se revărsa cu putere, a inunda. ♦ Fig. (Rar; despre oameni) A năvăli, a invada. – Din puhoi1.

PUHOÍ2, pers. 3 puhoiește, vb. IV. Intranz. (Despre ape curgătoare sau de ploaie) A curge în cantitate mare, cu repeziciune și forță; a se revărsa cu putere, a inunda. ♦ Fig. (Rar; despre oameni) A năvăli, a invada. – Din puhoi1.

puhoi2 [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 369 / V: (reg) poh~, ~hăi, (cscj) ~ia, (înv) puvoi / Pzi: ~ește / E: puhoi1] 1 vi (D. ape curgătoare) A curge în cantitate mare, năvalnic. 2 vi (Pex) A inunda cu forță, luând totul în cale Si: a se revărsa. 3 vt(a) (Rar; d. oameni) A invada. 4 vi (Reg; d. pământ) A se prăvăli (1).

PUHOÍ2, puhoiesc, vb. IV. Intranz. (Rar; despre ape curgătoare) A curge în cantitate mare, năvalnic, ca un puhoi; a se revărsa, a inunda. Pîrîul din zăvoiul cu plopi și cu sălcii... a puhoit peste țărmuri, s-a revărsat în cartierele calice, a măturat cîteva coșare, bojdeuci, pătule și garduri. C. PETRESCU, O. P. II 157. ◊ Fig. Au puhoit oameni streini și s-a lățit mare zvon și mare frămîntare și mare uimire. C. PETRESCU, R. DR. 238.

A PUHOÍ pers. 3 ~iéște intranz. 1) (mai ales despre ape) A curge puhoaie. 2) fig. rar (despre persoane) A da năvală; a veni puhoi. /Din puhoi

pohoi2 v vz puhoi2

puhăi6 v vz puhoi2

puhoia v vz puhoi2

puvoi2 v vz puhoi2[1] corectată

  1. În original: povoi2 v vz puhoi1 — cata

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

puhoí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. puhoiéște, imperf. 3 sg. puhoiá; conj. prez. 3 să puhoiáscă

puhoí vb., ind. prez. 3 sg. puhoiéște, imperf. 3 sg. puhoiá; conj. prez. 3 sg. și pl. puhoiáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUHOIÁ vb. v. deborda, revărsa.

puhoia vb. v. DEBORDA. REVĂRSA.

Intrare: puhoi (vb.)
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • puhoi
  • puhoire
  • puhoit
  • puhoitu‑
  • puhoind
  • puhoindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • puhoiește
 (să)
  • puhoiască
  • puhoia
  • puhoi
  • puhoise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • puhoiesc
 (să)
  • puhoiască
  • puhoiau
  • puhoiră
  • puhoiseră
verb (V213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • puhoia
  • puhoiere
  • puhoiat
  • puhoiatu‑
  • puhoind
  • puhoindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • puhoiază
 (să)
  • puhoieze
  • puhoia
  • puhoie
  • puhoiase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • puhoiază
 (să)
  • puhoieze
  • puhoiau
  • puhoiară
  • puhoiaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

puhoiverb

  • 1. (Despre ape curgătoare sau de ploaie) A curge în cantitate mare, cu repeziciune și forță; a se revărsa cu putere. DEX '09 DLRLC
    sinonime: deborda inunda revărsa
    • format_quote Pîrîul din zăvoiul cu plopi și cu sălcii... a puhoit peste țărmuri, s-a revărsat în cartierele calice, a măturat cîteva coșare, bojdeuci, pătule și garduri. C. PETRESCU, O. P. II 157. DLRLC
    • 1.1. figurat rar Despre oameni: invada, năvăli. DEX '09
      sinonime: invada năvăli
      • format_quote Au puhoit oameni streini și s-a lățit mare zvon și mare frămîntare și mare uimire. C. PETRESCU, R. DR. 238. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.