14 definitzii pentru plebeu (adj.)
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- relatzionale (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PLEBÉU EE plebei ee s. m. shi f. adj. 1. (In Roma antica) (Persoana) care facea parte din plebe (1) care apartzinea plebei; plebeian (1). 2. (Persoana) asuprita exploatata plebeian (2); (om) sarac umil; p. ext. (om) de rand lipsit de distinctzie vulgar grosolan. Din lat. plebeius.
plebeu ~ee [At: NICOLAU P. 29/6 / Pl: ~ei ~ee / E: lat plebeius] 12 smf a (In Evul Mediu) (Persoana) care facea parte din plebe (1) Si: (liv) plebeian (12). 34 smf a (In Antichitatea romana) (Persoana) care facea parte din plebe (6) Si: (liv) plebeian (34). 5 smf (Liv) Om de rand needucat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PLEBÉU ÉE plebei ee s. m. shi f. adj. 1. (In antichitatea romana) (Persoana) care facea parte din plebe (1) care apartzinea plebei; plebeian (1). 2. (Persoana) care este asuprita exploatata plebeian (2); (om) sarac umil; p. ext. (om) de rand lipsit de distinctzie vulgar grosolan. Din lat. plebeius.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de oprocopiuc
- actziuni
PLEBÉU plebei s. m. (La romani) Persoana care facea parte din plebe; (azi livresc) persoana din paturile de jos ale societatzii impartzite in clase. Estetzi ai veacului XIX negau posibilitatea unei literaturi care sa se ocupe de plebei: tzarani shi muncitori. SADOVEANU E. 193. Costea dadu din umeri cu ostilitate de plebeu pentru toata umanitatea din clasa intii. C. PETRESCU C. V. 117. K un furnicar cu atze nenumarate plebeii mishunau de pretutindeni. ANGHELIOSIF C. L. 6. ♦ (Adjectival uneori peiorativ) De rind lipsit de distinctzie. Om vulgar in toata puterea cuvintului plebeu pretentzios shi egoist. D. ZAMFIRESCU la CADE. (Fig.) Nu sint decit flori plebee cum le zic eu. NEGRUZZI S. I 96.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PLEBÉU ÉE adj. s. m. f. 1. (cetatzean roman) care apartzinea plebei; plebeian. 2. (om) care face parte din plebe. (< lat. plebeius)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
plebeu a. shi m. 1. care era din randurile poporului la Romani; 2. la popoarele moderne cel ce nu face parte din nobletza.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*plebéŭ ée s. pl. tot asha (lat. plebejus). La vechiĭ Romanĭ acela care facea parte din plebe: un plebeŭ (shi adj.) un edil plebeŭ. V. mitocan.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
plebéu adj. m. s. m. pl. plebéi; adj. f. s. f. sg. shi pl. plebée
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
plebéu s. m. adj. m. art. plebéul pl. plebéi art. plebéi; f. sg. shi pl. plebée sg. art. plebéea g.d. sg. art. plebéei
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
plebeu pl. plebei f. plebee pl. plebee
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
plebeu bee bei bee.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PLEBÉU s. adj. (IST.) (livr.) plebeian. (~ din Roma antica.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PLEBEU s. adj. (livr.) plebeian. (~ din Roma antica.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Plebeu ≠ aristrocrat
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
adjectiv (A103) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
plebeu, plebeisubstantiv masculin plebee, plebeesubstantiv feminin plebeu, plebeeadjectiv
- sinonime: plebeian sarac umil antonime: aristocrat
- Estetzi ai veacului XIX negau posibilitatea unei literaturi care sa se ocupe de plebei: tzarani shi muncitori. SADOVEANU E. 193. DLRLC
- Costea dadu din umeri cu ostilitate de plebeu pentru toata umanitatea din clasa intii. C. PETRESCU C. V. 117. DLRLC
- K un furnicar cu atze nenumarate plebeii mishunau de pretutindeni. ANGHELIOSIF C. L. 6. DLRLC
- 2.1. (Om) de rand lipsit de distinctzie vulgar grosolan. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Om vulgar in toata puterea cuvintului plebeu pretentzios shi egoist. D. ZAMFIRESCU la CADE. DLRLC
- Nu sint decit flori plebee cum le zic eu. NEGRUZZI S. I 96. DLRLC
-
-
etimologie:
- plebeius DEX '09 DEX '98 DN