13 definitzii pentru obori

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

OBORI obór vb. IV. Tranz. (Reg.) A dobori ceva sau a pune pe cineva la pamant; a omori; fig. a scoate pe cineva dintrun post dintro demnitate prin diverse uneltiri. Din sl. oboriti.

OBORÍ obór vb. IV. Tranz. (Reg.) A dobori ceva sau a pune pe cineva la pamant; a omori; fig. a scoate pe cineva dintrun post dintro demnitate prin diverse uneltiri. Din sl. oboriti.

OBORÍ obór vb. IV. Tranz. (Invechit shi arhaizant) A dobori a culca (cu o lovitura) la pamint a ucide; fig. a scoate prin uneltiri dintrun post dintro demnitate. Pe tatal meu... il oborisera cu buzduganele vorniceii Sucevii. SADOVEANU N. P. 33. Napuca sa sfirsheasca caci buzduganul armashului lovindul drept in frunte il obori la pamint. NEGRUZZI S. I 152. Ei shtiu foarte bine k de nu ma vor obori ei eu i voi obori. KOGALNICEANU S. 187.

obori v. 1. Mold. a dobori: cu a lui groaznica navala cai calaretzi oborind NEGR. [Slav. OBORITI a rasturna a prapadi].

2) obór a v. tr. (vsl. oboriti a desfiintza d. boronbrati a lupta; sirb. boriti se a lupta. V. obor 2 shi dobor). Vechĭ. Dobor trintesc. Rapun. Fig. Desfiintzez: a obori o lege.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

oborí (a ~) (reg.) vb. ind. prez. 3 oboára perf. s. 3 sg. oborí 3 pl. oborara; ger. oborand; part. oborat

oborí vb. ind. prez. 1 sg. obór 3 sg. shi pl. oboára

obor oboara 3 sg. shi pl. rind ger. rit prt. ritor adj. v.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

OBORI vb. v. arunca azvarli culca darama dobori intinde lungi prabushi pravali rasturna tranti.

obori vb. v. ARUNCA. AZVIRLI. CULCA. DARIMA. DOBORI. INTINDE. LUNGI. PRABUSHI. PRAVALI. RASTURNA. TRINTI.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

obori (obór it) vb. A pravali a darima. Sl. (sb. cr. slov.) oboriti (Miklosich Slaw. Elem. 33; Cihac II 221). Sec. XVII inv. se foloseshte azi numai in forma dobori der. doboritor adj. (nimicitor).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

obori obor (abori) vb. tranz. (reg.) A dobori (Papahagi 1925): „Apoi o zinit un vant deo oborat padurea tata gios” (Papahagi 1925: 320; Sat SHugatag). Din sl. oboriti „a rasturna a prapadi” (Scriban SHaineanu; Miklosich Cihac cf. DER; DEX MDA).

obori obor vb. tranz. A dobori (Papahagi 1925). Din sl. oboriti.

Intrare: obori
verb (VT348)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • obori
  • oborare
  • oborat
  • oboratu‑
  • oborand
  • oborandu‑
singular plural
  • oboara
  • oboratzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • obor
(sa)
  • obor
  • oboram
  • oborai
  • oborasem
a II-a (tu)
  • obori
(sa)
  • obori
  • oborai
  • oborashi
  • oboraseshi
a III-a (el, ea)
  • oboara
(sa)
  • oboare
  • obora
  • obori
  • oborase
plural I (noi)
  • oboram
(sa)
  • oboram
  • oboram
  • oboraram
  • oboraseram
  • oborasem
a II-a (voi)
  • oboratzi
(sa)
  • oboratzi
  • oboratzi
  • oboraratzi
  • oboraseratzi
  • oborasetzi
a III-a (ei, ele)
  • oboara
(sa)
  • oboare
  • oborau
  • oborara
  • oborasera
obori
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

obori, oborverb

  • 1. regional A dobori ceva sau a pune pe cineva la pamant. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe tatal meu... il oborisera cu buzduganele vorniceii Sucevii. SADOVEANU N. P. 33. DLRLC
    • format_quote Napuca sa sfirsheasca caci buzduganul armashului lovindul drept in frunte il obori la pamint. NEGRUZZI S. I 152. DLRLC
    • format_quote Ei shtiu foarte bine k de nu ma vor obori ei eu i voi obori. KOGALNICEANU S. 187. DLRLC
    • 1.1. figurat A scoate pe cineva dintrun post dintro demnitate prin diverse uneltiri. DEX '09 DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.