alungá [At: DOSOFTEI ap. HEM 960 / V: (inv) l / Pzi: alung / E: lat *allongare] 12 vtr A (se) fugari. 3 vr (Fig) A se succeda. 4 vr A se repezi dupa... 5 vtr A goni. 6 vt (Ie) A ~ (pe cineva) din tzara A expulza. 7 vr (D. vite) A fi in rut. 8 vtr A indeparta. 9 vt (Fig) A elimina.

ALUNGÁ alúng vb. I. Tranz. 1. A sili (pe cineva) sa paraseasca un loc a goni a indeparta a inlatura. Malungatzi cu pietre k pe ciine. BENIUC V. 86. Uncheshul meu a alungat o viescarel biziia. SADOVEANU N. F. 178. Alunga cioara cu perjan gura tocmai dincolo peste hotar. CREANGA A. 72. ◊ Fig. Alunga mihnirea ta... nu ai de ce fi suparat. CREANGA P. 189. [Luceafarul] luceshte cun amor nespus Durerea sami alunge. EMINESCU O. I 175. Sufletumi in taina shoptind inimii tale... Va alunga din ochiitzi oricare negri nori. ALECSANDRI P. I 139 2. A alerga dupa... a se lua dupa... a goni din urma a urmari a fugari. Vede ieshind dintro padure... cele shepte iepe alungate de un roi nemarginit de tzintzari. EMINESCU N. 20. Zi de vara cit de lunga Vinatorul o alunga [pe caprioara]. ALECSANDRI P. II 90. Iata padurea unde alungam mierle. RUSSO O. 120. Un dulce copilash... alungaun fluturash. ALECSANDRI P. P. 36. ◊ Fig. Cind neam oprit lumina alunga aburii peste oglinzile luminishurilor. SADOVEANU N. F. 61. ◊ Refl. Nu tea mai putea ajunge macar sa se alunge el cit shi cit dupa tine. SBIERA P. 56. E un lup ce se alunga dupa pradai Spaimintata. ALECSANDRI P. A. 115. ♦ Refl.reciproc. A se fugari unul pe altul. Patru surori gemene Scapara din cremene. Toata ziua se alunga SHi nui chip sa se ajunga (Rotzile carutzei). SADOVEANU P. C. 8. Cit mia fost mie de drag... Sa vad codrul plin dearetzi SHi cirlanii cum salunga. COSHBUC P. II 167. ◊ Fig. Domoale valuri se alunga Recad cu spume argintii. POEZ. N. 265. Printrun vazduh posomorit salunga nouri spulberatzi... de furtuna. SADOVEANU N. F. 26. SHoaptele curtenilor se alungau iute prin toate coltzurile k nishte ginganii veninoase. SADOVEANU N. P. 27. Urlete de batalie salungau dupa olalta. EMINESCU O. I 144.

ALUNGÁ alúng vb. I. Tranz. 1. (Adesea fig.) A sili pe cineva sa paraseasca un loc; a goni a indeparta. Spune o vorba grea batema alungama ma duc! (SADOVEANU). 2. A se lua a alerga dupa...; a urmari a fugari. Un dulce copilash... alunga un fluturash (ALECSANDRI). Lat. *allongare.

A ALUNGÁ alúng tranz. 1) (fiintze) A fortza sa plece (in alta parte); a da afara; a fugari; a goni; a izgoni. 2) (fiintze) A face sa paraseasca un loc urmarind. 3) fig. (ganduri stari sufleteshti etc.) A da la o parte; a inlatura. /<lat. allongare

alungà v. 1. a goni de tot a fugari: copilul alunga fluturele; 2. a lua la goana: un lup ce se alunga dupa pradai spaimantata AL. [Lat. *ALLONGARE din LONGUS lit. a impinge in lung (cf. alerga)].

lunga v vz alunga

alúng a á v. tr. (lat. allongare = elongare de la longus lung). Fugaresc: copilu alunga fluturiĭ. Exclud: a fost alungat din sala. V. refl. Ma ĭaŭ la goana: copiiĭ se alunga uniĭ pe altziĭ lupiĭ se alunga dupa prada.

alungá (a ~) vb. ind. prez. 3 alúnga

alungá vb. ind. prez. 1 sg. alúng 3 sg. shi pl. alúnga

ALUNGÁ vb. 1. v. izgoni. 2. v. respinge. 3. v. surghiuni.

ALUNGA vb. 1. a departa a goni a izgoni a indeparta (rar) a prigoni a razmeri a surghiuni (inv. shi pop.) a oropsi (pop.) a zgorni (inv. shi reg.) a intiri a mina a taia (reg.) a tintiri a zgoni (Transilv. shi Ban.) a dudui a gorgoni (Transilv.) a pafuga (prin Transilv.) a poteri (prin Olt. shi Ban.) a sprinji (Transilv. shi Maram.) a tzipa (Ban. shi Transilv.) a zogorni (inv.) a lepada a rashchira (fam.) a matrashi (fam. fig.) a matura. (La ~ de la sine.) 2. a goni a izgoni a respinge (inv.) a impinge. (Il ~ pe inamic.) 3. a exila a goni a izgoni a ostraciza a proscrie a surghiuni (livr.) a relega (inv.) a urgisi. (La ~ din tzara.)

A alunga ≠ a chema a primi

alungá (alúng alungát) vb. A indeparta a goni a speria. Lat. allŏngāre (Pushcariu 71; CandreaDens. 1024; REW 1853; DAR); cf. it. allongare cat. alunyar(se) shi lat. elongare › fr. éloigner. DAR shi REW considera k este posibila der. directa din ēlŏngāre. Cf. lung. Der. alungat adj. (indepartat prigonit); alungator adj. (care alunga; prigonitor).

NATURAM EXPELLES FURCA TAMEN USQUE RECURRET (lat.) alungi natura cu furca dar ea se va intoarce in goana mereu Horatziu „Epistulae” I 10 24. Zadarnic incerci sa ingradeshti firea ea ishi impune legile.

A ALUNGA a da avrigu’ a da (cuiva) cu flit a pune pe fuga a zgorni.