16 definitzii pentru alunga
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ALUNGÁ alúng vb. I. Tranz. 1. (Adesea fig.) A sili pe cineva sa paraseasca un loc; a goni a izgoni. 2. A se lua a alerga dupa...; a fugari a urmari. Lat. *allongare (< longus).
ALUNGÁ alúng vb. I. Tranz. 1. (Adesea fig.) A sili pe cineva sa paraseasca un loc; a goni a izgoni. 2. A se lua a alerga dupa...; a fugari a urmari. Lat. *allongare (< longus).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
alungá [At: DOSOFTEI ap. HEM 960 / V: (inv) l / Pzi: alung / E: lat *allongare] 12 vtr A (se) fugari. 3 vr (Fig) A se succeda. 4 vr A se repezi dupa... 5 vtr A goni. 6 vt (Ie) A ~ (pe cineva) din tzara A expulza. 7 vr (D. vite) A fi in rut. 8 vtr A indeparta. 9 vt (Fig) A elimina.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ALUNGÁ alúng vb. I. Tranz. 1. A sili (pe cineva) sa paraseasca un loc a goni a indeparta a inlatura. Malungatzi cu pietre k pe ciine. BENIUC V. 86. Uncheshul meu a alungat o viescarel biziia. SADOVEANU N. F. 178. Alunga cioara cu perjan gura tocmai dincolo peste hotar. CREANGA A. 72. ◊ Fig. Alunga mihnirea ta... nu ai de ce fi suparat. CREANGA P. 189. [Luceafarul] luceshte cun amor nespus Durerea sami alunge. EMINESCU O. I 175. Sufletumi in taina shoptind inimii tale... Va alunga din ochiitzi oricare negri nori. ALECSANDRI P. I 139 2. A alerga dupa... a se lua dupa... a goni din urma a urmari a fugari. Vede ieshind dintro padure... cele shepte iepe alungate de un roi nemarginit de tzintzari. EMINESCU N. 20. Zi de vara cit de lunga Vinatorul o alunga [pe caprioara]. ALECSANDRI P. II 90. Iata padurea unde alungam mierle. RUSSO O. 120. Un dulce copilash... alungaun fluturash. ALECSANDRI P. P. 36. ◊ Fig. Cind neam oprit lumina alunga aburii peste oglinzile luminishurilor. SADOVEANU N. F. 61. ◊ Refl. Nu tea mai putea ajunge macar sa se alunge el cit shi cit dupa tine. SBIERA P. 56. E un lup ce se alunga dupa pradai Spaimintata. ALECSANDRI P. A. 115. ♦ Refl.reciproc. A se fugari unul pe altul. Patru surori gemene Scapara din cremene. Toata ziua se alunga SHi nui chip sa se ajunga (Rotzile carutzei). SADOVEANU P. C. 8. Cit mia fost mie de drag... Sa vad codrul plin dearetzi SHi cirlanii cum salunga. COSHBUC P. II 167. ◊ Fig. Domoale valuri se alunga Recad cu spume argintii. POEZ. N. 265. Printrun vazduh posomorit salunga nouri spulberatzi... de furtuna. SADOVEANU N. F. 26. SHoaptele curtenilor se alungau iute prin toate coltzurile k nishte ginganii veninoase. SADOVEANU N. P. 27. Urlete de batalie salungau dupa olalta. EMINESCU O. I 144.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ALUNGÁ alúng vb. I. Tranz. 1. (Adesea fig.) A sili pe cineva sa paraseasca un loc; a goni a indeparta. Spune o vorba grea batema alungama ma duc! (SADOVEANU). 2. A se lua a alerga dupa...; a urmari a fugari. Un dulce copilash... alunga un fluturash (ALECSANDRI). Lat. *allongare.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
A ALUNGÁ alúng tranz. 1) (fiintze) A fortza sa plece (in alta parte); a da afara; a fugari; a goni; a izgoni. 2) (fiintze) A face sa paraseasca un loc urmarind. 3) fig. (ganduri stari sufleteshti etc.) A da la o parte; a inlatura. /<lat. allongare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
alungà v. 1. a goni de tot a fugari: copilul alunga fluturele; 2. a lua la goana: un lup ce se alunga dupa pradai spaimantata AL. [Lat. *ALLONGARE din LONGUS lit. a impinge in lung (cf. alerga)].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
lunga v vz alunga
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
alúng a á v. tr. (lat. allongare = elongare de la longus lung). Fugaresc: copilu alunga fluturiĭ. Exclud: a fost alungat din sala. V. refl. Ma ĭaŭ la goana: copiiĭ se alunga uniĭ pe altziĭ lupiĭ se alunga dupa prada.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
alungá (a ~) vb. ind. prez. 3 alúnga
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
alungá vb. ind. prez. 1 sg. alúng 3 sg. shi pl. alúnga
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ALUNGÁ vb. 1. v. izgoni. 2. v. respinge. 3. v. surghiuni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ALUNGA vb. 1. a departa a goni a izgoni a indeparta (rar) a prigoni a razmeri a surghiuni (inv. shi pop.) a oropsi (pop.) a zgorni (inv. shi reg.) a intiri a mina a taia (reg.) a tintiri a zgoni (Transilv. shi Ban.) a dudui a gorgoni (Transilv.) a pafuga (prin Transilv.) a poteri (prin Olt. shi Ban.) a sprinji (Transilv. shi Maram.) a tzipa (Ban. shi Transilv.) a zogorni (inv.) a lepada a rashchira (fam.) a matrashi (fam. fig.) a matura. (La ~ de la sine.) 2. a goni a izgoni a respinge (inv.) a impinge. (Il ~ pe inamic.) 3. a exila a goni a izgoni a ostraciza a proscrie a surghiuni (livr.) a relega (inv.) a urgisi. (La ~ din tzara.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A alunga ≠ a chema a primi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
alungá (alúng alungát) vb. A indeparta a goni a speria. Lat. allŏngāre (Pushcariu 71; CandreaDens. 1024; REW 1853; DAR); cf. it. allongare cat. alunyar(se) shi lat. elongare › fr. éloigner. DAR shi REW considera k este posibila der. directa din ēlŏngāre. Cf. lung. Der. alungat adj. (indepartat prigonit); alungator adj. (care alunga; prigonitor).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
NATURAM EXPELLES FURCA TAMEN USQUE RECURRET (lat.) alungi natura cu furca dar ea se va intoarce in goana mereu Horatziu „Epistulae” I 10 24. Zadarnic incerci sa ingradeshti firea ea ishi impune legile.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
A ALUNGA a da avrigu’ a da (cuiva) cu flit a pune pe fuga a zgorni.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT13) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT13) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
alunga, alungverb
- 1. A sili pe cineva sa paraseasca un loc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Malungatzi cu pietre k pe ciine. BENIUC V. 86. DLRLC
- Uncheshul meu a alungat o viescarel biziia. SADOVEANU N. F. 178. DLRLC
- Alunga cioara cu perjan gura tocmai dincolo peste hotar. CREANGA A. 72. DLRLC
- Alunga mihnirea ta... nu ai de ce fi suparat. CREANGA P. 189. DLRLC
- [Luceafarul] luceshte cun amor nespus Durerea sami alunge. EMINESCU O. I 175. DLRLC
- Sufletumi in taina shoptind inimii tale... Va alunga din ochiitzi oricare negri nori. ALECSANDRI P. I 139 DLRLC
-
-
- Vede ieshind dintro padure... cele shepte iepe alungate de un roi nemarginit de tzintzari. EMINESCU N. 20. DLRLC
- Zi de vara cit de lunga Vinatorul o alunga [pe caprioara]. ALECSANDRI P. II 90. DLRLC
- Iata padurea unde alungam mierle. RUSSO O. 120. DLRLC
- Un dulce copilash... alungaun fluturash. ALECSANDRI P. P. 36. DLRLC
- Cind neam oprit lumina alunga aburii peste oglinzile luminishurilor. SADOVEANU N. F. 61. DLRLC
- Nu tea mai putea ajunge macar sa se alunge el cit shi cit dupa tine. SBIERA P. 56. DLRLC
- E un lup ce se alunga dupa pradai spaimintata. ALECSANDRI P. A. 115. DLRLC
- 2.1. A se fugari unul pe altul. DLRLC
- Patru surori gemene Scapara din cremene. Toata ziua se alunga SHi nui chip sa se ajunga (Rotzile carutzei). SADOVEANU P. C. 8. DLRLC
- Cit mia fost mie de drag... Sa vad codrul plin dearetzi SHi cirlanii cum salunga. COSHBUC P. II 167. DLRLC
- Domoale valuri se alunga Recad cu spume argintii. POEZ. N. 265. DLRLC
- Printrun vazduh posomorit salunga nouri spulberatzi... de furtuna. SADOVEANU N. F. 26. DLRLC
- SHoaptele curtenilor se alungau iute prin toate coltzurile k nishte ginganii veninoase. SADOVEANU N. P. 27. DLRLC
- Urlete de batalie salungau dupa olalta. EMINESCU O. I 144. DLRLC
-
-
etimologie:
- *allongare (din longus). DEX '09 DEX '98