optziuni
  • info

19 definitzii pentru incrimina

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INCRIMINÁ incriminez vb. I. Tranz. A invinui o persoana de savarshirea unei crime; p. gener. a invinovatzi a acuza. [Var.: incriminá vb. I] Din fr. incriminer.

incrimina [At: MACEDONSKI O. I 267 / V: in~ / Pzi: ~nez / E: fr incriminer it incriminare] 1 vt A acuza pe cineva de savarshirea unei crime. 2 vt (Pgn) A acuza. 3 vr A se invinovatzi unul pe altul. 4 vt (Jur) A stabili prin lege k o anumita categorie de fapte constituie infractziune shi se pedepseshte k atare Si: a pedepsi a penaliza a sanctziona.

INCRIMINÁ incriminez vb. I. Tranz. A acuza o persoana de savarshirea unei crime; p. gener. a invinovatzi a acuza. [Var.: incriminá vb. I] Din fr. incriminer.

INCRIMINÁ incriminez vb. I. Tranz. A imputa cuiva acte criminale a invinui pe cineva a invinovatzi. Prez. ind. shi: (invechit) incrímin.

INCRIMINÁ vb. I. tr. A imputa cuiva acte criminale a invinui pe cineva. [P.i. nez shi min. / < fr. incriminer it. incriminare].

INCRIMINÁ vb. tr. a imputa cuiva acte criminale abuzuri etc.; a invinui. (< fr. incriminer lat. incriminare)

A INCRIMINÁ ~éz tranz. (persoane) A acuza de savarshirea unei crime. [Sil. incri] /<fr. incriminer

incriminà v. a acuza de o crima.

INCRIMINÁ vb. I v. incrimina.

incrimina v vz incrimina

*incriminéz v. tr. (fr. incriminer dupa lat. criminor ári d. crimen criminis crima. V. recriminez). Acuz de o crima saŭ shi de un lucru maĭ mic. Incriminez un demers o actziune consider k mare vina.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

incriminá (a ~) vb. ind. prez. 3 incrimineáza

incriminá vb. ind. prez. 1 sg. incriminéz 3 sg. shi pl. incrimineáza

incrimina

incriminez.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INCRIMINÁ vb. v. acuza inculpa invinovatzi invinui.

incrimina vb. v. ACUZA. INCULPA. INVINOVATZI. INVINUI.

A incrimina ≠ a dezvinovatzi

A se incrimina ≠ a se justifica

Intrare: incrimina
incrimina1 (1 -nez) verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • incrimina
  • incriminare
  • incriminat
  • incriminatu‑
  • incriminand
  • incriminandu‑
 singular plural
  • incrimineaza
  • incriminatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • incriminez
 (sa)
  • incriminez
  • incriminam
  • incriminai
  • incriminasem
a II-a (tu)
  • incriminezi
 (sa)
  • incriminezi
  • incriminai
  • incriminashi
  • incriminaseshi
a III-a (el, ea)
  • incrimineaza
 (sa)
  • incrimineze
  • incrimina
  • incrimina
  • incriminase
plural I (noi)
  • incriminam
 (sa)
  • incriminam
  • incriminam
  • incriminaram
  • incriminaseram
  • incriminasem
a II-a (voi)
  • incriminatzi
 (sa)
  • incriminatzi
  • incriminatzi
  • incriminaratzi
  • incriminaseratzi
  • incriminasetzi
a III-a (ei, ele)
  • incrimineaza
 (sa)
  • incrimineze
  • incriminau
  • incriminara
  • incriminasera
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • incrimina
  • ‑ncrimina
  • incriminare
  • ‑ncriminare
  • incriminat
  • ‑ncriminat
  • incriminatu‑
  • ‑ncriminatu‑
  • incriminand
  • ‑ncriminand
  • incriminandu‑
  • ‑ncriminandu‑
 singular plural
  • incrimineaza
  • ‑ncrimineaza
  • incriminatzi
  • ‑ncriminatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • incriminez
  • ‑ncriminez
 (sa)
  • incriminez
  • ‑ncriminez
  • incriminam
  • ‑ncriminam
  • incriminai
  • ‑ncriminai
  • incriminasem
  • ‑ncriminasem
a II-a (tu)
  • incriminezi
  • ‑ncriminezi
 (sa)
  • incriminezi
  • ‑ncriminezi
  • incriminai
  • ‑ncriminai
  • incriminashi
  • ‑ncriminashi
  • incriminaseshi
  • ‑ncriminaseshi
a III-a (el, ea)
  • incrimineaza
  • ‑ncrimineaza
 (sa)
  • incrimineze
  • ‑ncrimineze
  • incrimina
  • ‑ncrimina
  • incrimina
  • ‑ncrimina
  • incriminase
  • ‑ncriminase
plural I (noi)
  • incriminam
  • ‑ncriminam
 (sa)
  • incriminam
  • ‑ncriminam
  • incriminam
  • ‑ncriminam
  • incriminaram
  • ‑ncriminaram
  • incriminaseram
  • ‑ncriminaseram
  • incriminasem
  • ‑ncriminasem
a II-a (voi)
  • incriminatzi
  • ‑ncriminatzi
 (sa)
  • incriminatzi
  • ‑ncriminatzi
  • incriminatzi
  • ‑ncriminatzi
  • incriminaratzi
  • ‑ncriminaratzi
  • incriminaseratzi
  • ‑ncriminaseratzi
  • incriminasetzi
  • ‑ncriminasetzi
a III-a (ei, ele)
  • incrimineaza
  • ‑ncrimineaza
 (sa)
  • incrimineze
  • ‑ncrimineze
  • incriminau
  • ‑ncriminau
  • incriminara
  • ‑ncriminara
  • incriminasera
  • ‑ncriminasera
incrimina2 (1 -n) verb grupa I conjugarea I tranzitiv
verb (VT2)
Surse flexiune: DN
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • incrimina
  • incriminare
  • incriminat
  • incriminatu‑
  • incriminand
  • incriminandu‑
 singular plural
  • incrimina
  • incriminatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • incrimin
 (sa)
  • incrimin
  • incriminam
  • incriminai
  • incriminasem
a II-a (tu)
  • incrimini
 (sa)
  • incrimini
  • incriminai
  • incriminashi
  • incriminaseshi
a III-a (el, ea)
  • incrimina
 (sa)
  • incrimine
  • incrimina
  • incrimina
  • incriminase
plural I (noi)
  • incriminam
 (sa)
  • incriminam
  • incriminam
  • incriminaram
  • incriminaseram
  • incriminasem
a II-a (voi)
  • incriminatzi
 (sa)
  • incriminatzi
  • incriminatzi
  • incriminaratzi
  • incriminaseratzi
  • incriminasetzi
a III-a (ei, ele)
  • incrimina
 (sa)
  • incrimine
  • incriminau
  • incriminara
  • incriminasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

incrimina, incriminezverb

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.