13 definitzii pentru inculpa
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCULPÁ incúlp vb. I. Tranz. A invinui a acuza pe cineva (in fatza unei instantze judecatoreshti). Din fr. inculper lat. inculpare.
INCULPÁ incúlp vb. I. Tranz. A invinui a acuza pe cineva (in fatza unei instantze judecatoreshti). Din fr. inculper lat. inculpare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
inculpa vt [At: DA / Pzi: inculp / E: fr inculper lat inculpare] (Jur) A acuza pe cineva in fatza unei instantze judecatoreshti Si: a invinovatzi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCULPÁ vb. I. Tranz. (Numai la timpuri compuse) A porni o urmarire penala impotriva cuiva; a invinovatzi a invinui a acuza.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCULPÁ vb. I. tr. A invinui a acuza. [P.i. incúlp. / < fr. inculper].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCULPÁ vb. tr. (jur.) a invinovatzi a invinui a acuza. (< fr. inculper lat. inculpare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A INCULPÁ incúlp tranz. (persoane) A declara k fiind culpabil; a acuza; a invinui. /<fr. inculper lat. inculpare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
inculpà v. a acuza pe cineva de o greshala de un delict de o crima.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*incúlp a á v. tr. (fr. inculper d. lat. in in shi culpare a mustra a blama d. culpa culpa. V. disculp). Acuz invinovatzesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
inculpá (a ~) (a acuza) vb. ind. prez. 3 incúlpa
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
inculpá vb. ind. prez. 3 sg. shi pl. incúlpa
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCULPÁ vb. v. acuza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCULPA vb. (JUR.) a acuza (livr.) a incrimina.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A inculpa ≠ a justifica a dezvinovatzi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
| verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
| singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
| ||
inculpa, inculpverb
- 1. A invinui a acuza pe cineva (in fatza unei instantze judecatoreshti). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: acuza incrimina invinovatzi invinui antonime: dezvinovatzi justifica
etimologie:
- inculper DEX '09 DEX '98 DN
- inculpare DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.