griji vi vr [At: BIBLIA (1688) 364 / Pzi: ~esc / Imt: grijeshte shi (Trs) griji / E: cf bg грижа] (Inv) 1 vi (Construit cu de) A fi ingrijorat de ceva. 2 vt A ingriji ceva. 34 vir A baga de seama. 5 vt A asculta. 67 vit A pazi. 8 vt (C. i. mancaruri) A pune bine pentru a pastra shi pentru a doua zi. 9 vt A se stradui. 1011 vr A se ingriji de ceva sau de cineva. 12 vt A ocroti pe cineva. 1314 vti (Construit cu de sau pentru ori sa) A fi preocupat de binele cuiva. 1516 vtr A (se) pazi de ceva. 17 vt A randui. 18 vt A curatzi. 1920 vti A pune in randuiala o casa curatzindo dereticando. 21 vt A curatza alimentele din care se gateshte. 2223 vti A face toate pregatirile necesare pentru ceva. 2425 vir A (se) aproviziona. 2627 vit A procura ceva cuiva. 28 vt A face toate pregatirile necesare pentru odihna veshnica. 29 vt A impartashi cu Sfanta cuminecatura pe cineva. 30 A face slujbele de ingropaciune. corectata

GRIJÍ grijesc vb. IV. (Mai ales in Transilv. shi Mold.) 1. Tranz. (Pe cale de disparitzie) A avea grija (de cineva sau de ceva) a purta (cuiva) de grija a da toate ingrijirile necesare; a ingriji. Am grijit pamintul k pe o carte!... Mergeam singura la plug dar nu mam lasat. VINTILA O. 39. Fata frumoasa shi harnica grijeshtema shi curatzama de omizi k tzioi prinde shi eu bine vrodata. CREANGA P. 287. ◊ Fig. Eu ma duc mindra k mine Inima la tin’ ramine... Grijeshtemio mindra bine! JARNÍKBIRSEANU D. 338. ◊ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») Lasa voinice nu fi suparat k in bun loc ai intrat grijivoi eu shi de tine. RETEGANUL P. III 35. ◊ Refl. Sau grijit shi de unele shi de altele. SBIERA P. 132. ♦ A feri de stricaciune de uzura; a crutza. El ishi grijea peptarul k ochii. RETEGANUL P. V 62. 2. Tranz. A curatza. Scoala k sa grijim bordeiul. SADOVEANU P. M. 157. Sa grijeasca casa cum shtiu ele. RETEGANUL P. V 61. Fata rineshte fintina shi o grijeshte foarte bine; apoi o lasa shishi cauta de drum. CREANGA P. 287. ◊ Intranz. Grijeshte prin casa. 3. Tranz. A pregati. Romini sa ne grabim In shes la vinatoare Pe Dragosh sansotzim. Grijitzi armele voastre Curind sa alergam. NEGRUZZI S. II 23. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» sau «cu») A aproviziona (pe cineva cu ceva). Tatasau iau cumparat carte shi lau grijit de toate citei trebuia. SBIERA P. 152. 4. Tranz. (Despre preotzi) A spovedi shi a impartashi pe cineva. Miui nalt shi subtzirel Pleaca inimami cu el! Stai Miule nu pleca Vin’ dei adu inima Binishor sa no sminteshti K nai bani k so plateshti Nici lacrami k so jeleshti Nici popa k so grijeshti. TEODORESCU P. P. 323. ◊ Ashi griji sufletul = a se spovedi a se impartashi inainte de moarte. Rogute sa fiu ingaduit macar trei zile in care sami grijesc sufletul. CREANGA P. 319. ♦ Refl. A se impartashi. Nu sa grijit la pashte shi la craciun? DELAVRANCEA S. 30. 5. Refl. shi intranz. A baga de seama a lua seama. Te grijeshte dar sa nu ajungi shi tu pe aici. RETEGANUL P. II 62.

A GRIJÍ ~ésc tranz. 1) v. A INGRIJI. 2) A face sa se grijeasca. /<bulg. griža se

A SE GRIJÍ ma ~ésc intranz. 1) v. A SE INGRIJI. 2) bis. (despre credincioshi creshtini) A primi grijania; a se impartashi; a se cumineca. /<bulg. griža se

grijì v. 1. a dereteca prin casa; 2. a ingriji: grijitzi armele voastre NEGR.; 3. a (se) impartashi cu sf. cuminecatura. [Sensul material a fost idealizat ingrijirea fizica devenind o purificare sufleteasca].

greji vtr vz griji

grijésc v. tr. (bg. grižyse a se ingriji). Curatz: a griji casa a griji (a cinatui) un purcel dupa ce a fost taĭat. Vest. Impartashesc cumínec. V. intr. Deretic. V. refl. Vest. Ma impartashesc. V. ingrijesc.

grijí (a ~) (pop.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. grijésc imperf. 3 sg. grijeá; conj. prez. 3 sa grijeásca

grijí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. grijésc imperf. 3 sg. grijeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. grijeásca

griji (conj. grijeasca)

GRIJÍ vb. v. cauta cumineca curatza deretica impartashi ingriji ingrijora marturisi nelinishti pazi pregati prepara scutura spovedi strange supraveghea teme vedea.

griji vb. v. CAUTA. CUMINECA. CURATZA. DERETICA. IMPARTASHI. INGRIJI. INGRIJORA. MARTURISI. NELINISHTI. PAZI. PREGATI. PREPARA. SCUTURA. SPOVEDI. STRINGE. SUPRAVEGHEA. TEME. VEDEA.

grijí grijesc vb. tranz. intranz. refl. (pop.) 1. A (se) ingriji. 2. A baga de seama. Din bg. griža se „a se ingriji” (Scriban DEX MDA).