10 definitzii pentru doftorici

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DOFTORICÍ doftoricesc vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A ingriji un bolnav (folosind mijloace empirice); a doftori. 2. Refl. (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (in urma unui tratament). [Var.: (fam.) doctoricí vb. IV] Din doftor.

DOFTORICÍ doftoricesc vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A ingriji un bolnav (folosind mijloace empirice); a doftori. 2. Refl. (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (in urma unui tratament). [Var.: (fam.) doctoricí vb. IV] Din doftor.

doftoricí [At: DEX / V: doct~ / Pzi: ~césc / E: doftor] (Pop) 1 vt A ingriji un bolnav (cu mijloace empirice) Si: a doftori (1). 2 vr (D. bolnavi) A se trata Si: a se doftori (2). 3 vr (D. bolnavi) A se vindeca Si: a se doftori (3).

DOFTORICÍ doftoricesc vb. IV. Tranz. (Popular shi familiar) A ingriji un bolnav folosind (mai ales) mijloace empirice. Il doftoricise toata noaptea cu leacuri. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 153.

DOCTORICÍ vb. IV v. doftorici.

A DOCTORICÍ ~ésc tranz. pop. v. A DOCTORI. /v. a doctori

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

doftoricí (a ~) (pop. fam.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. doftoricésc imperf. 3 sg. doftoriceá; conj. prez. 3 sa doftoriceásca

doftoricí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. doftoricésc imperf. 3 sg. doftoriceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. doftoriceásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DOFTORICÍ vb. v. cauta indrepta infiripa ingriji insanatoshi intrema inzdraveni lecui reface restabili ridica tamadui trata vindeca.

doftorici vb. v. CAUTA. INDREPTA. INFIRIPA. INGRIJI. INSANATOSHI. INTREMA. INZDRAVENI. LECUI. REFACE. RESTABILI. RIDICA. TAMADUI. TRATA. VINDECA.

Intrare: doftorici
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • doftorici
  • doftoricire
  • doftoricit
  • doftoricitu‑
  • doftoricind
  • doftoricindu‑
singular plural
  • doftoriceshte
  • doftoricitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • doftoricesc
(sa)
  • doftoricesc
  • doftoriceam
  • doftoricii
  • doftoricisem
a II-a (tu)
  • doftoriceshti
(sa)
  • doftoriceshti
  • doftoriceai
  • doftoricishi
  • doftoriciseshi
a III-a (el, ea)
  • doftoriceshte
(sa)
  • doftoriceasca
  • doftoricea
  • doftorici
  • doftoricise
plural I (noi)
  • doftoricim
(sa)
  • doftoricim
  • doftoriceam
  • doftoriciram
  • doftoriciseram
  • doftoricisem
a II-a (voi)
  • doftoricitzi
(sa)
  • doftoricitzi
  • doftoriceatzi
  • doftoriciratzi
  • doftoriciseratzi
  • doftoricisetzi
a III-a (ei, ele)
  • doftoricesc
(sa)
  • doftoriceasca
  • doftoriceau
  • doftoricira
  • doftoricisera
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • doctorici
  • doctoricire
  • doctoricit
  • doctoricitu‑
  • doctoricind
  • doctoricindu‑
singular plural
  • doctoriceshte
  • doctoricitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • doctoricesc
(sa)
  • doctoricesc
  • doctoriceam
  • doctoricii
  • doctoricisem
a II-a (tu)
  • doctoriceshti
(sa)
  • doctoriceshti
  • doctoriceai
  • doctoricishi
  • doctoriciseshi
a III-a (el, ea)
  • doctoriceshte
(sa)
  • doctoriceasca
  • doctoricea
  • doctorici
  • doctoricise
plural I (noi)
  • doctoricim
(sa)
  • doctoricim
  • doctoriceam
  • doctoriciram
  • doctoriciseram
  • doctoricisem
a II-a (voi)
  • doctoricitzi
(sa)
  • doctoricitzi
  • doctoriceatzi
  • doctoriciratzi
  • doctoriciseratzi
  • doctoricisetzi
a III-a (ei, ele)
  • doctoricesc
(sa)
  • doctoriceasca
  • doctoriceau
  • doctoricira
  • doctoricisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

doftorici, doftoricescverb

popular
  • 1. tranzitiv A ingriji un bolnav (folosind mijloace empirice). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Il doftoricise toata noaptea cu leacuri. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 153. DLRLC
  • 2. reflexiv (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (in urma unui tratament). DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • doftor DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.