CEÁPSA cepse s. f. (Reg.) Mica boneta sau scufitza de panza alba bogat impodobita cu ornamente colorate tzesute sau cusute. [Var.: ceáptza s. f.] Din magh. csápsza sb. čepac.

ceápsa sf [At: BIBLIA (1688) ap. TDRG / V: ~ptza / Pl: cepse / E: mg csápaza srb čepac] 1 Boneta purtata de copii. 2 Boneta purtata de fete sau numai de femei maritate. 3 Boneta purtata de neveste tinere peste conciul cu doua coarne impodobita cu ornamente colorate tzesute sau cusute. 4 Podoaba de pe capul miresei. 5 Capul cuiului.

CEÁPSA cepse s. f. (Reg.) Mica boneta sau scufitza de panza alba bogat impodobita cu ornamente colorate tzesute sau cusute. [Var.: ceáptza s. f.] Din magh. csápsza scr. čepac.

CEÁPSA cepse s. f. (Regional) Scufie. Mioi alege de prin dughene rochiile shi cepsele cele mai iscusite. SBIERA P. 250.

CEÁPSA cepse s. f. (Reg.) Scufie. Magh. csápsza.

ceapsa f. Tr. scufie. [Ung. CSÁPSZA].

ceápsa f. pl. cepse (ung. csápsza d. vsl. čepĭcĭ. Ruda cu ceapca shapca. Bern. 1 143). Trans. Scufie caitza (in Trans. femeile maritate o pun peste concĭ).

ceáptza¹ sf vz ceapsa

ceápsa (reg.) s. f. g.d. art. cépsei; pl. cépse

ceápsa s. f. g.d. art. cépsei; pl. cépse

CEÁPSA s. v. boneta caciulitza scufa scufitza tichie.

ceapsa s. v. BONETA. CACIULITZA. SCUFA. SCUFITZA. TICHIE.

ceápsa (cépse) s. f. (Banat Trans. Bucov.) Boneta scufitza comanac. Var. ceaptza. Etimonul trebuie sa fie un cuvint sl. (čepicĭ „mitra”) care pare sa fi intrat in rom. prin intermediul sb. čèpac slov. čepica sau mag. csápsza (Cihac II 47; Iordan Dift. 72; DAR; Gáldi Dict. 87); cf. shi rus. čepec „boneta” pol. czepiec „boneta”. Edelspacher 11 deriva forma mag. din rom. fara a fi insa probabil acest fapt. Cf. shapca. Der. cepitza s. f. (Trans. rar boneta militara) din mag. csapica.

ceápsa cepse s.f. (reg.) 1. Boneta pentru femei impodobita cu ornamente: „Bagatzi mana pe fereastra / SHi ma pipaie la ceapsa” (Barlea 1924: 42). 2. Podoaba. ♦ Targul cepsalor (numit in prezent Targul cepelor) manifestare folclorica ce are loc la mijlocul lunii septembrie in localitatea Asuaju de Sus (zona Codru). Initzial se tzinea de Sanpetru; o data cu stramutarea lui la 14 septembrie shia schimbat denumirea in Targul cepelor. „Cei de veneau de peste Codru coborau in cursul diminetzii desfashuranduse in randuri largi printre holde shi culegeau sanziene. Ajunshi la Asuaj tinerii mergeau pe la ”gazdele„ lor rude sau cunoscutzi ce ishi aveau casele in apropierea ”locului targului„ shi apoi imediat dupa amiaza la jocul organizat aici. Dupa fiecare joc fetele se duceau la gazda unde ishi schimbau hainele in asha fel incat dansul shi in general manifestarea in intregul ei apareau k un gen de parada a portului tinerelor fete... Vechiul termen al manifestarii targul cepsalor sugereaza chiar acest lucru: targul podoabelor” (D. Pop 1978: 2123). In prezent este un targ de tzara unde se vand produse agricole (preponderent cununi de ceapa) dar shi marfuri industriale (haine incaltzaminte etc.) in sistem bazar. Pe o scena amplasata la intrare se produc diverse formatzii artistice. Din magh. csápsza srb. čepac (DEX MDA) < sl. čepicǐ „mitra” (Scriban DER).

ceápsa cepse s.f. 1. Boneta pentru femei impodobita cu ornamente: „Bagatzi mana pe fereastra / SHi ma pipaie la ceapsa” (Barlea 1924: 42). 2. Podoabe. Targul cepsalor de la Asuaju de Sus (Codru); se desfashoara anual in luna septembrie; cu timpul a devenit Targul Cepelor. Din magh. csápsza srb. čepac.