BÁRZA berze s. f. Pasare migratoare din ordinul ciconiiformelor cu ciocul roshu gatul shi picioarele lungi shi cu penele de obicei albe afara de varfurile aripilor care sunt negre: cocostarc (Ciconia ciconia). Cf. alb. bardhë.

barza sf [At: BIBLIA (1688) 137 / Pl: berze (rar) ~zi^[1] / E: cf alb bardhë] 1 (Orn) Pasare migratoare din ordinul picioroangelor cu ciocul gatul shi picioarele foarte lungi (Ciconia ciconia) Si: cocostarc (reg) starc. 2 (Orn; is) ~ griva (sau cernita ori neagra) Varietate de barza (1) cu aripile negre. 3 (Ics) Dea ~za Joc de copii. 4 (Zlg; pan) Capra baltzata cu negru.

bárza s.f. (ornit.) 1 Pasare migratoare din ordinul picioroangelor cu ciocul roshu cu gitul shi picioarele foarte lungi shi cu penele de obicei albe afara de virfurile aripilor care sint negre (Ciconia ciconia); cocostirc. 2 Barza griva (sau neagra cernita) = specie de barza cu aripile negre. • pl. berze. /cuv. autoh.; cf. alb. bardhë.

BÁRZA berze s. f. Pasare calatoare cu ciocul roshu gatul shi picioarele lungi shi cu penele de obicei albe afara de varfurile aripilor care sunt negre; cocostarc (Ciconia ciconia). Cf. alb. bardhë.

BÁRZA berze s. f. Pasare calatoare din ordinul picioroangelor cu ciocul gitul shi picioarele lungi shi cu penele albe afara de virfurile aripilor care sint negre (Ciconia ciconia); cocostirc. In sfirshit ajunsera la padure: shi de cum ajunsera le clantzanira dintzii asha de tare k parca cu totzii ar fi avut ciocuri de barza. DELAVRANCEA la HEM. Barza cea simtzitoare Care pe om iubeshte SHin preajmai se nutreshte. ALEXANDRESCU P. 154. Barza neagra (sau cernita sau griva) = specie de barza cu penele negrebrune mai rara decit precedenta (Ciconia nigra).

BÁRZA berze s. f. Pasare calatoare din ordinul picioroangelor cu ciocul gatul shi picioarele foarte lungi shi cu penele albe afara de varfurile aripilor care sunt negre (Ciconia Ciconia); cocostarc. Comp. alb. bardhë.

BÁRZA bérze f. Pasare migratoare de talie mare cu cioc roshu cu gat shi picioare lungi cu penaj alb avand doar varfurile aripilor negre; cocostarc. [G.D. berzei] /Cuv. autoht.

BARZA s.f. (TZR Trans. SE) Cocostirc. B: Čęplę. Barza – Brŭk. Barza. ST. LEX. 269. Sa nu mincatz[i] … barza shi shoimul. BIBLIA (1688); cf. LEX. 1683 82^v. C: SHi sau prilejit o pasare [marg. barza] de au fost apucat un sharpe. S 109^v. Etimologie: cf. alb. bardhĕ. substantiv feminin

barza f. mare pasare calatoare din genul picioroangelor cu pene albe peste tot corpul afara de aripi cari sunt negre; petrece la noi in timpul verii shi sboara catre Africa cu inceperea frigului (Ardea ciconia). [Alb. BARDHA (pasare) alba].

bárza f. pl. e (din bearza care e o met. din breaza de unde shi barz. De aci shi alb. bardha barza fem. d. barth alb. Cp. cu zara). Sud. Cocostirc o mare pasare calatoare alba cu virfu aripilor negru cu ciocu rosh shi cu picĭoarele inalte (ciconia). V. cocor.

bárza s. f. g.d. art. bérzei; pl. bérze

bárza s. f. g.d. art. bérzei; pl. bérze

barza berze.

BÁRZA s. (ORNIT.; Ciconia ciconia shi nigra) cocostarc (reg.) bardash starc.

BARZA s. (ORNIT.; Ciconia ciconia shi nigra) cocostirc (reg.) bardash stirc.

bárza (bérze) s. f. Pasare calatoare cocostirc. Var. (Olt.) bardash bardosh. Cuvint obscur provenind probabil din lat. *gardea in loc de ardea „bitlan”. Existentza lui g in lat. este atestata de it. sp. garza port. garça. Este dificil de explicat alterarea initzialei in rom. Este posibil sa fie vorba de un b primar alterat tirziu in it. shi sp. k in cazul lui vadus › guado sau vastare › guastare (cf. MeyerLübke Ital. 103; Rohlfs Gramm. 250); sau mai curind de o confuzie balcanica a lui g cu b permanenta in sl. (cf. sb. briziti fatza de sl. griziti; sb. bozduvan din tc. bozdugan etc. shi care se produce in rom. numai inainte de un u (rubus › rug; lingua › limba; nebula › negura; cf. lat. gula › sard. bula). Posibila der. de la ardea apare deja in REW 619. Totushi se considera in continuare in mod traditzional shi general k este vorba de un cuvint din fondul autohton (Hasdeu Col. Traian 1873 p. 140) identic cu alb. barth (f. bardhë) „alb” (cf. Hasdeu 2526; DAR; Philippide II 698; Meyer 27; Barič Albanorum. Studien II; Capidan Raporturile 519; Candrea; Rosetti II 110). Pe linga faptul k aceasta explicatzie este insuficienta atita vreme cit nu cunoashtem istoria cuvintului alb. este posibil sa avem a face cu o eroare de principiu. Ipoteza alb. se intemeiaza intradevar pe o serie de supozitzii indoielnice cum ar fi ideea prealabila k ambele cuvinte alb. shi rom. sint identice; ideea k pasarile primesc de obicei numele culorii penajului lor; shi ideea k albul atrage cel mai mult atentzia din aspectul general al berzei. Nu trebuie sa ne surprinda prin urmare daca Lahovary 315 cauta etimonul acestui nume in vreo radacina anterioara indoeuropenei care ar trebui sa insemne „stralucitor”. In ce ne priveshte credem k alb. barth „alb” k shi rut. barza „oaie cu pieptul alb” (care Candrea Elementele 400 shi Rosetti II 110 il considera der. din rom.) shi sb. barzast „cafeniu brun” nu au nici o legatura cu numele berzei shi reprezinta sl. brĕzŭ „alb” intro faza anterioara metatezei lichidelor; cf. breaz.

bárza s. f. adj. 1. (ornit.) Cocostarc (Ciconia ciconia). 2. (adj.) Oaie alba cu trasuri negre pe la ochi sau jumatate alba jumatate neagra (Precup 1926: 25). ♦ (onom.) Barz Barz Barzan Barzea Barzoi Barzoiu Barzu nume de familie (86 persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Cuv. autohton (Hasdeu Philippide Rosetti Russu Brancush Vraciu) cf. alb. barth bardhi bardhë „alb” < i.e. *bhereg „a straluci alb” (Russu 1970:138); cf. alb. bardhë (MDA). Cuv. rom. > ucr. barza „oaie cu pieptul alb” (Candrea Rosetti cf. DER).

bárza adj. (ref. la oi) Alba cu trasuri negre pe la ochi sau jumatate alba jumatate neagra (Precup 1926: 25). Cuv. autohton; cf. alb. bardhë; Din rom. provine ucr. barza „oaie cu pieptul alb”.

BÁRZA (cuv. autohton) s. f. Gen de pasari migratoare din ordinul ciconiformelor foarte mari avind 17 specii raspindite in reg. calde shi temperate. Ciocul gitul shi picioarele lungi sint tzinute in linie perfect orizontala in zborul planat; nu au glas clampanesc prin deschiderea shi inchiderea ritmica a ciocului; cuibaresc in arbori sau pe stincarii shi se hranesc cu artropode shi vertebrate mici. In Romania exista doua specii: b. alba (Ciconia ciconia) shi b. neagra (C. nigra); cocostirc.

barza berze s. f. femeie inalta shi slaba.