bárza (bérze) s. f. Pasare calatoare cocostirc. Var. (Olt.) bardash bardosh. Cuvint obscur provenind probabil din lat. *gardea in loc de ardea „bitlan”. Existentza lui g in lat. este atestata de it. sp. garza port. garça. Este dificil de explicat alterarea initzialei in rom. Este posibil sa fie vorba de un b primar alterat tirziu in it. shi sp. k in cazul lui vadus › guado sau vastare › guastare (cf. MeyerLübke Ital. 103; Rohlfs Gramm. 250); sau mai curind de o confuzie balcanica a lui g cu b permanenta in sl. (cf. sb. briziti fatza de sl. griziti; sb. bozduvan din tc. bozdugan etc. shi care se produce in rom. numai inainte de un u (rubus › rug; lingua › limba; nebula › negura; cf. lat. gula › sard. bula). Posibila der. de la ardea apare deja in REW 619. Totushi se considera in continuare in mod traditzional shi general k este vorba de un cuvint din fondul autohton (Hasdeu Col. Traian 1873 p. 140) identic cu alb. barth (f. bardhë) „alb” (cf. Hasdeu 2526; DAR; Philippide II 698; Meyer 27; Barič Albanorum. Studien II; Capidan Raporturile 519; Candrea; Rosetti II 110). Pe linga faptul k aceasta explicatzie este insuficienta atita vreme cit nu cunoashtem istoria cuvintului alb. este posibil sa avem a face cu o eroare de principiu. Ipoteza alb. se intemeiaza intradevar pe o serie de supozitzii indoielnice cum ar fi ideea prealabila k ambele cuvinte alb. shi rom. sint identice; ideea k pasarile primesc de obicei numele culorii penajului lor; shi ideea k albul atrage cel mai mult atentzia din aspectul general al berzei. Nu trebuie sa ne surprinda prin urmare daca Lahovary 315 cauta etimonul acestui nume in vreo radacina anterioara indoeuropenei care ar trebui sa insemne „stralucitor”. In ce ne priveshte credem k alb. barth „alb” k shi rut. barza „oaie cu pieptul alb” (care Candrea Elementele 400 shi Rosetti II 110 il considera der. din rom.) shi sb. barzast „cafeniu brun” nu au nici o legatura cu numele berzei shi reprezinta sl. brĕzŭ „alb” intro faza anterioara metatezei lichidelor; cf. breaz.