ÁSPRU² A aspri e adj. I. 1. Cu suprafatza zgruntzuroasa care da (la pipait) o senzatzie specifica neplacuta. ♦ (Despre fire de par) Tare shi tzepos. ♦ (Despre perii) Cu firele tari shi tzepoase. 2. (Despre apa) Care contzine (din abundentza) saruri calcaroase. 3. (Despre vin) Care are gust intzepator; acru. II. Fig. 1. (Adesea adverbial) Mare intens puternic invershunat. Vant aspru. 2. Care provoaca suferintze greu de indurat. Aspra robíe. 3. Lipsit de indulgentza sever neinduplecat necrutzator. Purtare aspra. Lat. asper.

áspru² ~a [At: DOSOFTEI V. S. 95/2 / Pl: ~ri re / E: ml asper] 1 a Cu suprafatza zgruntzuroasa care da (la pipait) o senzatzie de zgariere. 2 a Neplacut la pipait. 3 sn (Iuz; lpl) Obiecte aspre. 4 a (D. par) Tare shi tzepos. 5 a (D. perii) Cu fire aspre (3). 6 a (D. ovine) Cu lana rasucita cu fir gros. 7 a (D. apa) Care cotzine saruri calcaroase. 8 a (D. vin) Care are gust acru intzepator. 910 a av Puternic. 11 a (D. vreme) Geroasa. 12 a (D. voce) Care zgarie auzul. 1314 a av (Fig) (intrun mod) neplacut. 1516 a av (Fig) (intrun mod) greu suportabil. 1718 a av Dificil. 1920 a av (In mod) sever. 21 sn (Ilav) Cu ~l Cu asprime (6). 22 sm (Iht) Biban (Perca fluviatilis).

ÁSPRU² A aspri e adj. I. 1. Cu suprafatza zgruntzuroasa care da la pipait o senzatzie specifica neplacuta. ♦ (Despre fire de par) tare shi tzepos. ♦ (Despre perii) Cu firele tari shi tzepoase. 2. (Despre apa) Care contzine (din abundentza) saruri calcaroase. 3. (Despre vin) Care are gust intzepator; acru. II. Fig. 1. (Adesea adverbial) Mare intens puternic invershunat. Vant aspru. 2. Care provoaca suferintze greu de indurat. Aspra robie. 3. Lipsit de indulgentza sever neinduplecat necrutzator. Purtarea aspra. Lat. asper.

ÁSPRU²A aspri e adj. I. (in opozitzie cu neted). Cu o suprafatza zgruntzuroasa care produce (la pipait) o senzatzie de zgiriere; neplacut la pipait. Stofa aspra. Piele aspra. ◊ Fig. Poezia noastra din veacul al XVIlea... imi place pentru k e naiva shi fara pretentzie pentru k e moale shi neteda nu aspra shi ciotoroasa. NEGRUZZI S. I 265. ◊ Apa aspra (in opozitzie cu apa moale) = apa care fiind saturata cu saruri calcaroase nu spala bine. ♦ (Despre firele de par) Tare shi tzepos. Avea... fruntea umbrita de parul negru shi aspru. MIHALE O. 218. Cuprinde gitul lui plingind SHin asprai coama ingropind Obrajii palizi... suspina trist. COSHBUC P. I 110. ♦ (Despre perii) Cu firele tari shi tzepoase. II. Fig. 1. (Despre fenomene atmosferice intemperii) Puternic naprasnic. Un vint aspru se izbea in geamuri. SADOVEANU O. VI 138. Gerul aspru shi salbatic stringen bratzei cu jalire Neagra lunca de pe vale. ALECSANDRI P. A. 113. Turnul gemen temelie K de aspra vijelie. ALECSANDRI P. II 35. 2. (Despre imprejurari grele robie biruri etc.) Care provoaca suferintze greu de indurat. Arabul cazuse in aspra robie. MACEDONSKI O. I 15. Totzi se ashteptau la o contributzie mult mai aspra. BALCESCU O. II 275. ♦ Invershunat. Un cimp de aspra lupta. ALECSANDRI P. A. 109. 3. (Despre oameni shi despre manifestari ale lor) Care nu cunoashte indulgentza; neinduplecat riguros exigent sever. Tatasau era un om aspru. ISPIRESCU L. 120. Iubesc o fata... fata Genarului om mindru shi salbatec... O cit e de aspru el cit e de frumoasa fata lui! EMINESCU N. 13. Creatziunea sa... nu mai are nimic din aspra candoare shi din energia virginala a anticei Artemide. ODOBESCU S. III 57. ◊ Fig. Pe regel prind fiori Un stol de ginduri aspre trecu pestea lui frunte. EMINESCU O. 1 93. 4. (Despre voce sau vorbe) Sever dur necrutzator. TZipa cu voce aspra. SAHIA N. 53. Se aude glasul aspru al gardianului capitaniei. DUNAREANU CH. 94. ◊ (Adverbial) Cu asprime cu severitate. Crivatzul sufla aspru din partea muntzilor ale caror culmi se vad albind de omat. RUSSO O. 152. Ochiin singeshi incrunta SHapoi aspru cuvinta: Alelei! fecior de lele! ALECSANDRI P. P. 138. 5. (Despre vin) Acru intzepator.

ÁSPRU² A aspri e adj. I. 1. Cu o suprafatza zgruntzuroasa care da (la pipait) o senzatzie specifica neplacuta. ♦ (Despre firele de par) Tare shi tzepos. ♦ (Despre perii) Cu firele tari shi tzepoase. 2. (Despre apa) Care contzine (din abundentza) saruri calcaroase. 3. (Despre vin) Intzepator; acru. II. Fig. 1. (Adesea adverbial) Puternic napraznic. Vant aspru se izbea in geamuri (SADOVEANU). 2. Care provoaca suferintze greu de indurat. Arabul cazuse in aspra robie (MACEDONSKI). ♦ Invershunat. Un camp de aspra lupta (ALECSANDRI). 3. Lipsit de indulgentza neinduplecat necrutzator. ♦ Ager curajos. 4. (Adesea adverbial) Sever dur. Voce aspra. Lat. asper.

ÁSPRU¹ ~a (~i ~e) 1) Care are suprafatza zgruntzuroasa; cu asperitatzi. 2) (despre perii par etc.) Care are firele tari tzepoase. 3) (despre apa) Care contzine saruri peste limita admisa; dur. 4) (despre faina) Care nu este macinata marunt. 5) Care se suporta greu; care intrece masura obishnuita. Ger ~. Vant ~. 6) (despre persoane) Care se caracterizeaza prin lipsa de indulgentza; fara indulgentza; dur; exigent; sever. [Sil. aspru] /<lat. asper

aspru a. 1. care nu este neted sau dulce; 2. strashnic neindurat (mai mult k forma): ger aspru. ║ adv. cu asprime. [Lat. ASPERUM].

2) áspru a adj. pl. aspri shi ashpri f. e (lat. asper it. aspro fr. apre). Neneted zgruntzuros: parete aspru. De un gust intzepator: vin aspru. Fig. Intens: ger aspru. Sever: privire aspra. Adv. Cu severitate: a vorbi aspru.

áspru¹ adj. m. pl. áspri; f. áspra pl. áspre

áspru adj. m. pl. áspri; f. sg. áspra pl. áspre

ÁSPRU adj. v. anevoios auster dificil grav greu sever sobru.

ÁSPRU adj. adv. 1. adj. scortzos zgruntzuros (rar) grunzuros zgruntzuit (livr.) rugos. (O suprafatza ~.) 2. adj. v. inasprit. 3. adj. adv. v. rau. 4. adj. brutal cainesc cainos crud inuman nemilos neomenos (inv.) varvaresc (fig.) dur. (Purtare ~.) 5. adj. rastit ridicat (fig.) dur rece sec taios. (Ii vorbeshte cu un ton ~.) 6. adj. brutal greu tare violent (fig.) dur. (Vorbe ~.) 7. adj. drastic sever (fig.) dur. (O pedeapsa ~.) 8. adj. v. riguros. 9. adj. v. invershunat. 10. adj. aprig crancen crud crunt cumplit incrancenat indarjit invershunat neimpacat nepotolit sangeros vajnic violent (inv.) crancenit tare (fig.) incleshtat. (O batalie ~.) 11. adj. v. auster. 12. adj. greu (fig.) cainesc cainos. (O vreme ~.)

ASPRU adj. adv. 1. adj. scortzos zgruntzuros (rar) grunzuros zgruntzuit (livr.) rugos. (O suprafatza ~.) 2. adj. inasprit. intzepator pishcacios pishcator (reg.) pishcav pishcos (inv.) stifos. (Un vin ~.) 3. adj. adv. aprig barbar brutal ciinos crincen crud crunt cumplit feroce fioros hain inuman necrutzator neiertator neimblinzit neinduplecat neindurat neindurator nemilos neomenos neuman rau salbatic singeros violent (livr.) sanguinar (inv. shi pop.) nasilnic (inv. shi reg.) tare (reg.) pogan (Mold. shi Bucov.) avan hapsin (inv.) jestoc neomenit sanguinic salbaticos sireap (fig.) dur negru. (Om ~; se poarta ~.) 4. adj. brutal ciinesc ciinos crud inuman nemilos neomenos (inv.) varvaresc (fig.) dur. (Purtare ~.) 5. adj. rastit ridicat (fig.) dur rece sec taios. (Ii vorbeshte cu un ton ~.) 6. adj. brutal greu tare violent (fig.) dur. (Vorbe ~.) 7. adj. drastic sever (fig.) dur. (O pedeapsa ~.) 8. adj. riguros sever strashnic strict (rar) strins. (O disciplina ~; un regim alimentar ~.) 9. adj. acerb invershunat necrutzator. (O disputa ~.) 10. adj. aprig crincen crud crunt cumplit incrincenat indirjit invershunat neimpacat nepotolit singeros vajnic violent (inv.) crincenit tare (fig.) incleshtat. (O batalie ~.) 11. adj. auster sever sobru spartan. (Duce o viatza ~.) 12. adj. greu (fig.) ciinesc ciinos. (O iarna o vreme ~.)

aspru adj. v. ANEVOIOS. AUSTER. DIFICIL. GRAV. GREU. SEVER. SOBRU.

Aspru ≠ bland moale

áspru (áspra) adj. 1. Tare dur (in sens propriu shi figurat). 2. (Adv.) Cu asprime. Mr. megl. aspru. Lat. asper (Pushcariu 146; CandreaDens. 191; REW 768; DAR); cf. alb. aspëre it. aspro prov. cat. aspre fr. apre sp. port. áspero. Cf. dubletul urmator. Der. aspreala s. f. (asprime duritate); aspri vb. (a face sa devina aspru); asprime s. f. (proprietatea de fi aspru); aspriu adj. (fara gust insipid); inaspri vb. (a face sa devina aspru incordat).