asociere sf [At: MAIORESCU L. 41 / V: ~iare / Pl: ~ri / E: asocia] 1 (D. oameni) Grupare pentru atingerea unui scop Si: asociat¹. 2 (D. oameni) Alaturare catre un grup la o actziune comuna Si: asociat¹. 3 Sustzinere a opiniei exprimata de altcineva Si: asociat¹. 45 (D. idei stari sufleteshti) (Auto)relatzionare dupa anumite legi psihologice.

ASOCIÉRE asocieri s. f. Actziunea de a (s e) asocia shi rezultatul ei. 1. Intovarashire reunire. Cetatzenilor Republicii Populare Romine li se asigura dreptul de asociere in organizatzii obshteshti in sindicate profesionale uniuni cooperatiste organizatzii de femei de tineret organizatzii sportive asociatzii culturale tehnice shi shtiintzifice. CONST. R.P.R. 40. 2. Asociatzie (3). Pronuntzat: cie.

ASOCIÉRE asocieri s. f. Actziunea de a (se) asocia shi rezultatul ei. [Pr.: cie]

ASOCIÉRE s.f. Actziunea de a se asocia shi rezultatul ei. [< asocia].

asociare sf vz asociere

asociére (cie) s. f. g.d. art. asociérii; pl. asociéri

asociére s. f. (sil. cie) g.d. art. asociérii; pl. asociéri

asociez ciaza 3 ciam 1 imp. ciere inf. s.

ASOCIÉRE s. asociatzie intovarashire tovarashie (inv. shi reg.) sambra sotzie (reg.) ortacie simbrie sotziire. (O ~ durabila intre ei.)

ASOCIERE s. asociatzie intovarashire tovarashie (inv. shi reg.) simbra sotzie (reg.) ortacie simbrie sotziire. (O ~ durabila intre ei.)

Asociere ≠ disociere

asociere (fr. association „comunicare in vorbire”) figura care consta in procedeul gramatical prin care vorbitorul se solidarizeaza cu altzii ori i solidarizeaza pe altzii intre ei ori chiar cu sine insushi in expunerea unui eveniment folosind „pluralul solidaritatzii” (A): 1. Oratorul solidarizeaza pe auditorii sai cu propriai opinie: „Iata domnilor care e opiniunea mea: opiniunea mea e negreshit cum k banii comunelor acelora [...] trebuie sa se intoarca [...] la comunele creditoare [...]; nu avem dreptul sa dispunem de banii particularilor; tot astfel nu avem dreptul sa dispunem de punga comunelor.” (Mihai Kogalniceanu) 2. Vorbitorul se solidarizeaza cu interlocutorul: Achile raspunde lui Agamemnon care pentru a salva pe fiica sa Ifigenia i ceruse sa renuntze la expeditzia contra Troiei: „Ah! ne nous forgeons point ces indignes obstacles. Le ciel parie il suffit; ce sont là nos oracles. Les Dieux sont de nos jours les maitre souverains; Mais Seigneur notre gloire est dans nos propres mains. Pourquoi nous tourmenter de leurs ordres suprêmes?” ( → F. p. 130) 3. vorbitorul solidarizeaza cu el pe toata lumea: Cezar raspunde lui Dolabella care il rugase sa amane incoronarea facandul sa intzeleaga k il poate amenintza chiar moartea: „Les Dieux du haut du ciel ont compté nos années: Suivons sans reculer nos hautes destinées”. ( → F. p. 132) Adjectivul posesiv etic nostru ar fi dupa Fontanier k shi dativul etic tzi o specie a figurii a. Sin. nominativ etic.