24 de definitzii pentru aranja
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- relatzionale (5)
- etimologice (1)
- argou (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ARANJÁ aranjez vb. I. 1. Tranz. A pune ceva in ordine in randuiala. ♦ Refl. shi tranz. A(shi) potrivi tzinuta exterioara. ♦ A face k ceva sa functzioneze in bune conditzii. ♦ A conveni cu cineva sa faca intrun anumit fel. 2. Tranz. (Fam.) A face cuiva un rau. Lasa k te aranjez eu! 3. Refl. Ashi face un rost in viatza. 4. Tranz. A prelucra o bucata muzicala pentru instrumente sau voce. Din fr. arranger.
ARANJÁ aranjez vb. I. 1. Tranz. A pune ceva in ordine in randuiala. ♦ Refl. shi tranz. A(shi) potrivi tzinuta exterioara. ♦ A face k ceva sa functzioneze in bune conditzii. ♦ A conveni cu cineva sa faca intrun anumit fel. 2. Tranz. (Fam.) A face cuiva un rau. Lasa k te aranjez eu! 3. Refl. Ashi face un rost in viatza. 4. Tranz. A prelucra o bucata muzicala pentru instrumente sau voce. Din fr. arranger.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
aranja [At: COSTINESCU / V: (inv) ~ngia ~ngea[1] / Pzi: ~jez / E: fr arranger] 1 vt A pune intro anumita ordine. 23 vtr A(shi) potrivi tzinuta exterioara. 4 vt A pune la cale o afacere o casatorie etc. 5 vt (Fam) A face cuiva un rau (din razbunare). 6 vt (Fam) A bate zdravan. 78 vtr A conveni cu cineva sa procedeze intrun anumit fel. 9 vr Ashi face o situatzie un rost in viatza. 10 vt A prelucra o bucata muzicala pentru instrumente sau voce. 11 vt (Fam; d. jocuri intreceri etc.) A maslui 12 vt (Fam) A sabota. 13 vt (Fam) A face sa fie convenabil. 14 vt(a) (Fam; ie) Se aranjeaza! Se rezolva.
- Varianta arangea nu este consemnata cuvanttitlu in acest dictzionar. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARANJÁ aranjez vb. I. 1. Tranz. A pune in ordine in buna rinduiala; a pune la locul potrivit a potrivi. Ionutz vine din curtea Mariei shi aranjeaza sub haina un pachet. DAVIDOGLU M. 14. Aranjez carutza frumos shi invatzatorul intra in casa sashi aduca sacii. PREDA I. 91. Incerc sami aranjez buchetul. Suflu peste flori sa mi le inviorez. SAHIA N. 25. ◊ Refl. Ashi potrivi aspectul exterior (toaleta coafura etc.). Doamna se aranja in oglinda cu puful de pudra intro mina. REBREANU R. I 28. ♦ Tranz. (Familiar cu privire la oameni) A face cuiva un rau. Lasa k te aranjez eu! 2. Refl. (Uneori cu nuantza peiorativa) Ashi face un rost in viatza. Poate vine vremea sa ma aranjez altfel. SADOVEANU P. M. 132. Am auzit k teai aranjat. SAHIA N. 95. 3. Tranz. A transcrie o bucata muzicala pentru unul ori mai multe instrumente sau voci.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARANJÁ aranjez vb. I. 1. Tranz. A pune in ordine in randuiala; a potrivi. ♦ Refl. shi tranz. A(shi) potrivi tzinuta exterioara; a (se) gati. ♦ Tranz. (Fam.) A face cuiva un rau. Lasa k te aranjez eu! 2. Refl. Ashi face un rost in viatza. 3. Tranz. A transcrie o bucata muzicala pentru instrumente sau voce. Fr. arranger.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
ARANJÁ vb. I. 1. tr. A randui a ordona (lucruri fiintze etc.) ♦ A pune la cale; a ispravi cu bine o actziune o intreprindere. ♦ (Fig.) A face (cuiva) rau. 2. (refl.) A lua anumite masuri in interes personal. ♦ A se intzelege cu cineva a se pune bine. ♦ Ashi potrivi tzinuta exterioara a se gati. 3. tr. A transcrie o bucata muzicala pentru instrumente sau voce. [P.i. jez 36 jeaza 4 jam ger. jand. / < fr. arranger].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ARANJÁ vb. I. tr. 1. a randui a pune in ordine. ◊ a pune la cale. 2. (fam.) a face cuiva un rau. 3. a prelucra a transcrie o bucata muzicala pentru instrumente sau voce. II. refl. a lua anumite masuri in interes personal; ashi face un rost. ◊ a se intzelege cu cineva a se pune bine. ◊ ashi potrivi tzinuta exterioara. (< fr. arranger)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A ARANJÁ ~éz tranz. 1) A pune intro anumita ordine; a ordona; a orandui; a dispune; a asheza. ~ lucrurile. 2) (aparate mecanisme automobile etc.) A face sa functzioneze in conditzii bune. 3) (afaceri probleme etc.) A aduce la conditziile cerute printrun acord mutual. 4) (persoane) A pune la punct. 5) (persoane) A desemna intrun post sau intro functzie buna; a asheza. 6) (fapte stari de lucruri etc.) A satisface in toate privintzele. 7) (piese muzicale) A prelucra pentru a fi interpretat de instrumente sau pentru voce. 8) A face sa se aranjeze. /<fr. arranger
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE ARANJÁ ma ~éz intranz. 1) Ashi potrivi toaleta. 2) Ashi face un rost in viatza. 3) (despre persoane) A se asheza pe o linie dreapta; a se alinia. /<fr. arranger
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
aranjà v. 1. a pune in ordine a regula; 2. a termina invoinduse.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
arangia v vz aranja
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*aranjéz v. tr. (fr. arranger d. rang rind rang). Rinduĭesc deretic ashez regulez ordonez: a aranja lucrurile pin casa cartzile in dulap. Potrivesc regulez indrept dreg: a aranja o mashina. Fig. Regulez rinduĭesc intocmesc: atzĭ aranja bine viatza. Capatuĭesc pun intr’o situatziune buna: shĭa aranjat fiiĭ. Fam. Iron. Pun ceva la cale contra cuĭva ashtern defaĭm: lasa cal aranjez eŭ la minister! Pun la cale saŭ termin o afacere: a aranja o afacere. V. refl. Imĭ ashez lucrurile pin casa dupa mutare: pina mine ne aranjam. Fig. Imĭ fac o situatziune: s’a aranjat bine pin politica. Ma invoĭesc ajung la o intzelegere: lasa k ne vom aranja ushor!
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
aranjá (a ~) vb. ind. prez. 3 aranjeáza 1 pl. aranjắm; conj. prez. 3 sa aranjéze; ger. aranjand
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
aranjá vb. ind. prez. 1 sg. aranjéz 3 sg. shi pl. aranjeáza 1 pl. aranjam; conj. prez. 3 sg. shi pl. aranjéze; ger. aranjand
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
aranja (ind. prez. 3 sg. shi pl. aranjeaza 1 pl. aranjam ger. aranjind)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
aranjez jeaza 3 jam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ARANJÁ vb. 1. a asheza a clasa a clasifica a dispune a distribui a grupa a impartzi a intocmi a ordona a organiza a orandui a potrivi a pune a repartiza a randui a sistematiza (pop.) a chiti (inv.) a drege a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 2. v. pregati. 3. v. pune. 4. a face a pregati. (~ patul.) 5. (ashi) asheza a(shi) potrivi. (Ishi ~ cravata.) 6. a asheza a indrepta a netezi. (Ishi ~ parul.) 7. v. regla. 8. a potrivi a ticlui (pop. shi fam.) a drege (pop.) a o brodi. (A ~ astfel lucrurile incat...) 9. v. rezolva. 10. v. reglementa. 11. v. gati.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ARANJÁ vb. v. denuntza pari reclama spune.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
aranja vb. v. DENUNTZA. PIRI. RECLAMA. SPUNE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ARANJA vb. 1. a asheza a clasa a clasifica a dispune a distribui a grupa a impartzi a intocmi a ordona a organiza a orindui a potrivi a pune a repartiza a rindui a sistematiza (pop.) a chiti (inv.) a drege a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 2. a pregati a prepara. (~ cele necesare pentru drum.) 3. a asheza a ashterne a pregati a pune. (~ masa.) 4. a face a pregati. (~ patul.) 5. a(shi) asheza a(shi) potrivi. (Ishi ~ cravata.) 6. a asheza a indrepta a netezi. (Ishi ~ parul.) 7. a potrivi a regla a repara (pop. shi fam.) a meshteri. (~ un aparat.) 8. a potrivi a ticlui (pop. shi fam.) a drege (pop.) a o brodi. (A ~ astfel lucrurile incit...) 9. a orindui a rezolva (inv.) a chivernisi. (SHia ~ nishte treburi.) 10. a orindui a reglementa a stabili (rar) a regula (inv.) a regularisi. (SHia ~ situatzia neclara.) 11. a (se) dichisi a (se) ferchezui a (se) gati a (se) impodobi a (se) spilcui (pop. shi fam. depr.) a (se) sclivisi (pop.) a (se) drege a (se) motza (inv. shi reg.) a (se) muchilipsi a (se) podobi a (se) tocmi (reg.) a (se) cishtiga (prin Transilv. shi Maram.) a (se) padai (prin Mold.) a (se) putzui (prin Transilv. shi Mold.) a (se) putzului (Ban.) a (se) schili (inv.) a (se) stoli a (se) stolisi (arg.) a (se) shucari. (Ce teai ~ asha?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A aranja ≠ a deranja a dezordona a rascoli a ravashi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
aranjá (aranjéz aranját) vb. A pune ceva in ordine. Fr. arranger. Der. (din fr.) aranjament s. n.; aranjator s. m. (organizator); aranjor s. m. (organizator). Cf. deranja.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
aranja aranjez v. t. a bate a schilodi in bataie
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a aranja mutra cuiva expr. a desfigura pe cineva
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a aranja ploile expr. a face atmosfera favorabila a pregati terenul in vederea unei anumite actziuni
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT203) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
aranja, aranjezverb
-
- Ionutz vine din curtea Mariei shi aranjeaza sub haina un pachet. DAVIDOGLU M. 14. DLRLC
- Aranjez carutza frumos shi invatzatorul intra in casa sashi aduca sacii. PREDA I. 91. DLRLC
- Incerc sami aranjez buchetul. Suflu peste flori sa mi le inviorez. SAHIA N. 25. DLRLC
- 1.1. A(shi) potrivi tzinuta exterioara. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: gati
- Doamna se aranja in oglinda cu puful de pudra intro mina. REBREANU R. I 28. DLRLC
-
- 1.2. A face k ceva sa functzioneze in bune conditzii. DEX '09 DEX '98
- 1.3. A conveni cu cineva sa faca intrun anumit fel. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: conveni
- 1.4. A pune la cale; a ispravi cu bine o actziune o intreprindere. DN
-
- 2. A face cuiva un rau. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Lasa k te aranjez eu! DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 3. Ashi face un rost in viatza. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Poate vine vremea sa ma aranjez altfel. SADOVEANU P. M. 132. DLRLC
- Am auzit k teai aranjat. SAHIA N. 95. DLRLC
-
- 4. A prelucra o bucata muzicala pentru instrumente sau voce. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- arranger DEX '09 DEX '98 DN