ARÁMA (2) aramuri s. f. 1. Metal de culoare roshiatica extrem de maleabil de ductil shi foarte bun conductor electric; cupru. ◊ Expr. Ashi da arama pe fatza = ashi arata adevaratul caracter (nemairespectand convenientzele sociale politetzea). 2. Obiect facut din arama (1). Lat. *aramen (= aeramen).

arama sf [At: PSALT. SCH. 358/18 / V: (inv) ~me / Pl: ~me arami aramuri (inv) areme / E: ml *aramon (= aeramen)] 1 (Pfm) Cupru. 2 (Pfm) Aliaj de arama (1) cu alte metale. 3 (Pfm; ie) Ashi arata (sau da) ~ma pe fatza Ashi dezvalui prin fapte shi fara voie caracterul (urat). 4 (Pfm; ie) A bate (la cineva) k la ~ A bate zdravan. 5 (Pfm; pm) Clopot. 6 (Inv; pm) Pushca. 7 (Inv) Tun (de bronz). 8 (Inv; if arami) Bani de arama (1) Si: aramarie (5) aramet (2). 9 (Pfm; if aramuri) Vase de arama (2) Si: aramarie (6) aramet (3). 10 (Pfm; lpl) Obiecte din arama (2). 11 (Reg) Hora nedefinita mai indeaproape. 12 (Bot; reg) Firicea (Poa bulbosa). corectata

ARÁMA (2) aramuri s. f. 1. Metal de culoare roshiatica extrem de maleabil de ductil shi foarte bun conductor electric; cupru. ◊ Expr. Ashi da arama pe fatza = ashi arata adevaratul caracter (nemairespectand convenientzele sociale politetzea). 2. (La pl.) Obiecte facute din arama (1). Lat. *aramen (= aeramen).

ARÁMA (2) aramuri s. f. 1. Metal de culoare roshiatica foarte maleabil bun conducator de caldura shi de electricitate folosit in cazangerie in galvanizare la confectzionarea firelor electrice shi in aliaje; cupru. Vocile noastre... Vor despica tzarile albastre Cu cintece noi K nishte goarne de arama. BENIUC V. 128. Se bate miezul noptzii in clopotul dearama. EMINESCU O. I 203. ◊ Fig. De treci codrii de arama de departe vezi albind SHauzi mindra glasuire a padurii de argint. EMINESCU O. I 85. ◊ Expr. Ashi da arama pe fatza sau ashi arata arama = ashi arata fondul ascuns al firii sale. Lasal sa vie sashi arate arama shi pe urma iom ziceo. PAS L. I 50. [Zeul] ishi dete arama pe fatza caci prinse a mai prigoni lumea o toana. ISPIRESCU U. 87. ◊ Fig. (In metonimii) a) Clopot. Lung intona arama cobitoare Sonorul imn funebru al celor care mor. MACEDONSKI O. I 254. b) Tun. SHi cind auzii glasul aramei tunatoare. SHi cind vazui silitra de fulger purtatoare... Electrica schinteie simtzii. ALEXANDRESCU P. 144. c) (Cu sens colectiv) Monede. Anticarul la patimai supus Culege vecheaarama ce nu mai are curs. ALEXANDRESCU P. 149. 2. (La pl.) Obiecte mai ales vase facute din arama (1). Zgomotul sec al roatelor fara shini balangaitul aramurilor k nishte clopote dogite imprashtie deznadajduirea in lungul tzinuturilor [la venirea turcilor]. DELAVRANCEA S. 202. SHaluri bani argintarii aramuri haine muiate numai in fir... cazura in stapinirea oshtirilor lui Mihai. ISPIRESCU M. V. 15.

ARÁMA (2) aramuri s. f. 1. Cupru. ◊ Expr. Ashi da arama pe fatza = ashi arata fondul ascuns (shi rau) al firii. 2. (La pl.) Obiecte facute din arama (1). Lat. *aramen (= aeramen).

ARÁMA aramuri f. 1) Metal de culoare roshiatica maleabil ductil bun conducator de caldura shi de electricitate intrebuintzat in industrie; cupru. ◊ Ashi da ~a pe fatza (sau ashi arata ~a) ashi arata adevaratul caracter adevarata fire (rea). 2) la pl. Obiecte facute din arama. [G.D. aramei] /<lat. aramen

arama f. 1. metal roshatic din care se fac vase de bucatarie caldari sarme de telegraf; 2. (poetic) ban de arama: anticarul culege vechea arama ce nu mai are curs GR. AL; clopot: rasunetul aramei sacre NEGR.; tun: shi cand auzii glasul aramei tunatoare GR. AL.; 3. fire ascunsa caracter prost (metafora luata dela banii de arama odinioara captushitzi cu un strat subtzire de argint sau de aur: cand se rodea aceasta patura se vedea arama banului): arama omului la betzie s’arata PANN; 4. pl. aramuri vase de arama. [Lat. AERAMEN].

aráma f. pl. e shi amĭ (vrom. shi azĭ Ban. arame d. lat. aerámen d. aes aeris metal; it. rame pv. cat. aram fr. airain sp. alambre pg. arame arama). Cupru (V. cupru). Fig. Atzĭ arata arama atzi trada defectele. (V. aspru 1). Pl. n. aramurĭ vase culinare de arama.

arame sf vz arama

BaiadeArama f. 1. comuna urbana in judetzul Mehedintzi plaiul Closhani: 2000 loc. Targ saptamanal. Pozitzie pitoresca. Mine de arama redeschise in timpul din urma; 2. schit in comuna cu acelash nume.

aráma s. f. g.d. art. arámei; (obiecte) pl. arắmuri

aráma s. f. g.d. art. arámei; (obiecte) pl. aramuri

arama gen. aramii pl. aramuri

arama amei gen. a. aramuri pl. (obiecte s. vase de arama).

ARÁMA s. v. cupru.

ARAMA s. (CHIM.) cupru. (Obiecte din ~.)

SULFAT DE ARÁMA s. v. calcantit sulfat de cupru.

sulfat de arama s. v. SULFAT DE CUPRU.

aráma s. f. 1. Cupru. 2. Fel soi; fire natura. Mr. arama. Lat. *aramen forma pop. asimilata de la aeramen (Diez Gramm. I 5; Candrea Éléments 61; Pushcariu 107; CandreaDens. 73; DAR; Rosetti I 65); cf. alb. rëm it. rame (piem. engad. aram) fr. airain (< v. fr. arain) v. prov. cat. aram v. sp. arambre port. arame. Sensul 2 se explica prin obiceiul vechi de a bate monede de arama suflate cu un strat de argint sau de aur; prin folosintza incepea sa se iveasca fondul de arama tradind calitatea proasta a monedei. Der. arama vb. (a arami); aramar s. m. (caldarar); aramarie s. f. (caldararie); arameasa s. f. (vas de arama); arami vb. (a acoperi cu un strat de arama); aramie s. f. (caldare de arama) care DAR il deriva de la bg. sb. aranija „ceaun” cuvinte care provin mai probabil din rom.; aramioara s. f. (inv. moneda de arama); aramiu adj. (de culoarea aramei); aramos adj. (bogat in cupru).

Baia de Arama orash in jud. Mehedintzi cu o biserica a fostei manastiri ctitorite de Milco Baiashul vataful minerilor din localitate cu ajutorul banului Cornea Brailoiu (1699). Picturile murale au fost realizate in 1708 de zugravii Neagoe shi Partenie de la Tismana shi sunt caracteristice perioadei baroce a stilului brancovenesc.

BAIA DE ARAMA orash in jud. Mehedintzi pe valea Bulbei afl. al Motrului in N Pod. Mehedintzi; 5.807 loc. (1991). Expl. de pirite cuprifere. Ind. de expl. shi prelucr. a lemnului (mobila) mat. de constr. textila (conf.) shi alim. (produse alcoolice shi de panificatzie). Centru pomicol. Pe terit. satului Bratilovu care apartzine de orash a existat un vechi centru minier unde sa exploatat arama inca din vremea lui Mircea cel Batrin (1392) pina in sec. 18. Localit. apare mentzionata documentar in 1581. Declarat orash in 1968. Biserica (1699).

REZ (sau DEALUL ARAMEI) masiv deluros in Subcarpatzii Transilvaniei alcatuit din nisipuri argile conglomerate shi tufuri andezitice care strajuieshte depr. Odorhei. Alt. max.: 933 m (vf. Aramei).

Ashi da arama pe fatza Aceasta locutziune nea ramas din vremea banilor de aur shi argint. Falsificatorii de monede le faceau din arama shi le acopereau numai cu un strat foarte subtzire de metal pretzios. Dupa un timp de intrebuintzare cind se rodea pojghitza de aur sau de argint aparea de dedesubt arama banilor falshi sau „calpi” cum li se spunea pe atunci. De aici sa nascut vorba: „ashi da arama pe iatza”. Prin analogie aceasta expresie se aplica persoanelor care k shi monedele contrafacute de pe vremuri ishi dau deodata pe fatza naravurile shi intentziile rele ce stateau pina atunci ascunse sub un zimbet prefacut sau sub vorbe poleite. Zmeul din Poveshtile unchiashului sfatos ale lui Ispirescu „ishi dete arama pe fatza scrie autorul caci prinse a prigoni lumea…” IST.

ashi da arama pe fatza expr. ashi dezvalui adevaratul caracter.