14 definiții pentru ajutător
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AJUTĂTÓR, -OÁRE, ajutători, -oare, adj. Care ajută; auxiliar. – Ajuta + suf. -ător.
AJUTĂTÓR, -OÁRE, ajutători, -oare, adj. Care ajută; auxiliar. – Ajuta + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ajutător, ~oare [At: PSALT. SCH. 87 / V: (îrg) ~iu, ~oare, agiutător, ~oare, agiutătoriu, ~oare[1] a, smf / Pl: ~i, ~oare / E: ajuta + -ător] 1 a Care ajută (1). 2 (Grm; înv; îs) Verb ~ Verb auxiliar. 3-4 smf, a (Persoană sau lucru) care este de ajutor (1). 5 a Protector. 6 a (Jur; înv) Complice.
- Variante (cele cu agiu~) neconsemnate ca intrări principale. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AJUTĂTÓR, -OÁRE, ajutători, -oare, adj. Care ajută, care dă ajutor. ◊ (Substantivat; neobișnuit) Le boteză [sabia și buzduganul], punînd săbiei numele «Balmut, ajutătorul meu», și buzduganului «Omorîtorul vrăjmașilor mei». ISPIRESCU, L. 139. ♦ Auxiliar. Discipline ajutătoare ale istoriei. ◊ Verb ajutător = verb auxiliar, v. auxiliar.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AJUTĂTÓR, -OÁRE, ajutători, -oare, adj. Care ajută; auxiliar. – Din ajuta + suf. -(ă)tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AJUTĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care ajută; auxiliar. Discipline ~oare. /a ajuta + suf. ~ător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ajutător a. care ajută; verb ajutător, care ajută la conjugarea celorlalte: a fi, a avea, a voi. ║ m. ajutor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ajutătór, -oáre adj. Care ajută: un prieten ajutător, o prietenă ajutătoare. Gram. Auxiliar, care servește la ajutat în compozițiune: verb ajutător (ca am fost, voĭ fi).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ajutătoriu, ~oare a, smf vz ajutător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ajutătór adj. m., pl. ajutătóri; f. sg. și pl. ajutătoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ajutătór adj. m., pl. ajutătóri; f. sg. și pl. ajutătoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
AJUTĂTÓR adj. v. auxiliar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AJUTĂTÓR s. v. complice, copărtaș, părtaș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AJUTĂTOR adj. auxiliar. (Verb ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ajutător s. v. COMPLICE. COPĂRTAȘ. PĂRTAȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A109) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
ajutător, ajutătoareadjectiv
- 1. Care ajută. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLCsinonime: auxiliar
- Le boteză [sabia și buzduganul], punînd săbiei numele «Balmut, ajutătorul meu», și buzduganului «Omorîtorul vrăjmașilor mei». ISPIRESCU, L. 139. DLRLC
- Discipline ajutătoare ale istoriei. DLRLC
-
-
- 3. Protector. MDA2sinonime: protector
- 4. Complice. MDA2sinonime: complice
etimologie:
- Ajuta + sufix -ător. DEX '09 MDA2 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.