12 definitzii pentru adormitor

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ADORMITÓR OÁRE adormitori oare adj. Care adoarme care provoaca somn. ♦ Fig. Plictisitor anost obositor. Adormi + suf. tor.

ADORMITÓR OÁRE adormitori oare adj. Care adoarme care provoaca somn. ♦ Fig. Plictisitor anost obositor. Adormi + suf. tor.

adormitor ~oare a [At: ISPIRESCU L. 106/ V: (reg) adur / Pl: ~i ~oare / E: adormi + itor] 1 Care adoarme. 2 Care provoaca somn. 3 (Fig) Plictisitor.

ADORMITÓR OÁRE adormitori oare adj. Care provoaca somn care face k cineva sa adoarma. V. narcotic. In paharul ce dete lui FatFrumos amesteca fara sa shtie el nishte buruieni adormitoare. ISPIRESCU L. 106. ◊ (Adverbial) SHi mii de glasuri slabe incep sub bolta larga Un cint frumos shi dulceadormitor sunind. EMINESCU O. I 94. ◊ Fig. Plictisitor. Melodie adormitoare.

ADORMITÓR OÁRE adormitori oare adj. Care adoarme. ♦ Fig. Plictisitor. Din adormi + suf. (i)tor.

ADORMITÓR ~oáre (~óri ~oáre) Care provoaca somn; care adoarme. Un praf ~. /a adormi + suf. ~tor

adormitor a. care adoarme care aduce somn: cantec adormitor.

adormitór oáre adj. Care te adoarme placut: un cintec adormitor. Fig. Iron. Plicticos: ce discurs adormitor!

adurmitór ~oáre a vz adormitor

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

adormitór adj. m. pl. adormitóri; f. sg. shi pl. adormitoáre

adormitór adj. m. pl. adormitóri; f. sg. shi pl. adormitoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ADORMITÓR adj. s. v. hipnotic hipnotizant narcotic somnifer soporific.

adormitor adj. s. v. HIPNOTIC. HIPNOTIZANT. NARCOTIC. SOMNIFER. SOPORIFIC.

Intrare: adormitor
adormitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adormitor
  • adormitorul
  • adormitoru‑
  • adormitoare
  • adormitoarea
plural
  • adormitori
  • adormitorii
  • adormitoare
  • adormitoarele
genitiv-dativ singular
  • adormitor
  • adormitorului
  • adormitoare
  • adormitoarei
plural
  • adormitori
  • adormitorilor
  • adormitoare
  • adormitoarelor
vocativ singular
plural
adurmitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adurmitor
  • adurmitorul
  • adurmitoare
  • adurmitoarea
plural
  • adurmitori
  • adurmitorii
  • adurmitoare
  • adurmitoarele
genitiv-dativ singular
  • adurmitor
  • adurmitorului
  • adurmitoare
  • adurmitoarei
plural
  • adurmitori
  • adurmitorilor
  • adurmitoare
  • adurmitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

adormitor, adormitoareadjectiv

  • 1. Care adoarme care provoaca somn. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote In paharul ce dete lui FatFrumos amesteca fara sa shtie el nishte buruieni adormitoare. ISPIRESCU L. 106. DLRLC
    • format_quote (shi) adverbial SHi mii de glasuri slabe incep sub bolta larga Un cint frumos shi dulceadormitor sunind. EMINESCU O. I 94. DLRLC
etimologie:
  • Adormi + sufix tor. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.