acoperit² ~a [At: (a. 1574) ap. HEM 210 / Pl: ~itzi ~e / E: acoperi] 1 a Care este invelit. 2 a (D. cladiri) Care are acoperish (4). 34 a av Tainuit. 56 a av (D. oameni; fig) Lipsit de sinceritate Si: fals fatzarnic ipocrit prefacut. 78 a av Ascuns.

ACOPERÍT A acoperitzi te adj. Invelit; aparat protejat. ♦ Fig. Tainic ascuns. V. acoperi.

coperit² ~a a vz acoperit²

ACOPERÍT adj. 1. v. invelit. 2. v. imbracat. 3. v. astupat. 4. ascuns camuflat mascat. (O usha ~.) 5. v. plin.

ACOPERIT adj. 1. infashurat invelit (pop.) invaluit (inv.) invascut. (Un copil ~.) 2. imbracat invelit. (Caiet ~.) 3. astupat inchis. (O deschizatura ~.) 4. ascuns camuflat mascat. (O usha ~.) 5. incarcat plin. (O gradina ~ de flori.)

Acoperit ≠ descoperit