17 definiții pentru înnoroit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNNOROÍT, -Ă, înnoroiți, -te, adj. Umplut de noroi; înfundat în noroi. [Var.: înnoroiát, -ă adj.] – V. înnoroi.

ÎNNOROÍT, -Ă, înnoroiți, -te, adj. Umplut de noroi; înfundat în noroi. [Var.: înnoroiát, -ă adj.] – V. înnoroi.

înnoroit, ~ă a [At: MEHEDINȚI, P. 8 / V: ~iat / S și: îno~ / Pl: ~iți, ~e / E: înnoroi] 1 Umplut de noroi. 2 Murdărit.

ÎNNOROÍT, -Ă, innoroiți, -te, adj. Plin de noroi, umplut de noroi. Șosele innoroite. – Variantă: înnoroiát,-ă (C. PETRESCU, Î. I 241) adj.

ÎNNOROÍ, înnoroiesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) umple de noroi, a (se) înfunda în noroi. [Var.: înnoroiá vb. I] – În + noroi.

ÎNNOROÍ, înnoroiesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) umple de noroi, a (se) înfunda în noroi. [Var.: înnoroiá vb. I] – În + noroi.

ÎNNOROIÁ vb. I v. înnoroi.

ÎNNOROIÁ vb. I v. înnoroi.

ÎNNOROIÁ vb. I v. înnoroi.

ÎNNOROIÁT, -Ă adj. v. înnoroit.

ÎNNOROIÁT, -Ă adj. v. înnoroit.

ÎNNOROIÁT, -Ă adj. v. înnoroit.

înnoroi [At: DIONISIE, C. 181 / Pzi: ~esc / V: (cscj) ~a / S și: îno~ / E: în- + noroi] 1-2 vtr A (se) umple de noroi. 3-4 vtr (Pex) A (se) murdări. 5 vi (Rar; d. râuri) A ieși din albie și a inunda cu noroi.

înnoroia v vz înnoroi

înnoroiat, ~ă a vz înnoroit

ÎNNOROÍ, înnoroiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se înfunda în noroi (v. împotmoli); a se umple de noroi. Cu calu-n nămol intra Și mai rău se-nnoroia. ȘEZ. VIII 167. – Variantă: înnoroiá vb. I.

înoroĭésc v. tr. (în și noroĭ). Vest. Bag în noroĭ, înglodez. V. refl. Mă înglodez. – Și înnoroĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înnoroí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnoroiésc, imperf. 3 sg. înnoroiá; conj. prez. 3 înnoroiáscă

înnoroí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnoroiésc, imperf. 3 sg. înnoroiá; conj. prez. 3 sg. și pl. înnoroiáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNNOROÍT adj. v. împotmolit, înglodat, înnămolit, nămolit.

înnoroit adj. v. ÎMPOTMOLIT. ÎNGLODAT. ÎNNĂMOLIT. NĂMOLIT.

ÎNNOROÍ vb. v. împotmoli, îngloda, înnămoli, nămoli, noroi.

înnoroi vb. v. ÎMPOTMOLI. ÎNGLODA. ÎNNĂMOLI. NĂMOLI. NOROI.

Intrare: înnoroit
înnoroit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înnoroit
  • ‑nnoroit
  • înnoroitul
  • înnoroitu‑
  • ‑nnoroitul
  • ‑nnoroitu‑
  • înnoroi
  • ‑nnoroi
  • înnoroita
  • ‑nnoroita
plural
  • înnoroiți
  • ‑nnoroiți
  • înnoroiții
  • ‑nnoroiții
  • înnoroite
  • ‑nnoroite
  • înnoroitele
  • ‑nnoroitele
genitiv-dativ singular
  • înnoroit
  • ‑nnoroit
  • înnoroitului
  • ‑nnoroitului
  • înnoroite
  • ‑nnoroite
  • înnoroitei
  • ‑nnoroitei
plural
  • înnoroiți
  • ‑nnoroiți
  • înnoroiților
  • ‑nnoroiților
  • înnoroite
  • ‑nnoroite
  • înnoroitelor
  • ‑nnoroitelor
vocativ singular
plural
înnoroiat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înnoroiat
  • ‑nnoroiat
  • înnoroiatul
  • înnoroiatu‑
  • ‑nnoroiatul
  • ‑nnoroiatu‑
  • înnoroia
  • ‑nnoroia
  • înnoroiata
  • ‑nnoroiata
plural
  • înnoroiați
  • ‑nnoroiați
  • înnoroiații
  • ‑nnoroiații
  • înnoroiate
  • ‑nnoroiate
  • înnoroiatele
  • ‑nnoroiatele
genitiv-dativ singular
  • înnoroiat
  • ‑nnoroiat
  • înnoroiatului
  • ‑nnoroiatului
  • înnoroiate
  • ‑nnoroiate
  • înnoroiatei
  • ‑nnoroiatei
plural
  • înnoroiați
  • ‑nnoroiați
  • înnoroiaților
  • ‑nnoroiaților
  • înnoroiate
  • ‑nnoroiate
  • înnoroiatelor
  • ‑nnoroiatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înnoroit, înnoroiadjectiv

etimologie:
  • vezi înnoroi DEX '09 DEX '98

înnoroi, înnoroiescverb

etimologie:
  • În + noroi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.