19 definiții pentru înfrumusețare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFRUMUSEȚÁRE, înfrumusețări, s. f. Acțiunea de a (se) înfrumuseța; împodobire. – V. înfrumuseța.

ÎNFRUMUSEȚÁRE, înfrumusețări, s. f. Acțiunea de a (se) înfrumuseța; împodobire. – V. înfrumuseța.

înfrumusețare sf [At: ANTIM, P. 26 / V: ~râms~, ~ums~ / Pl: ~țări / E: înfrumseța] 1 Împodobire. 2 Transformare în mai frumos Si: înfrumusețat1 (2), înfrumușare (2). 3 (Ccr) Podoabă. 4 (Ccr) Frumusețe.

ÎNFRUMUSEȚÁRE, înfrumusețări, s. f. Acțiunea de a înfrumuseța; împodobire. Este o datorie de cinste a sfaturilor populare din stațiunile balneo-climaterice să aibă o grijă deosebită pentru înfrumusețarea și curățenia acestor localități. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2360.

ÎNFRUMUSEȚÁ, înfrumusețez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai frumos; a (se) împodobi, a (se) înfrumoșa. – În + frumusețe.

ÎNFRUMUSEȚÁ, înfrumusețez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai frumos; a (se) împodobi, a (se) înfrumoșa. – În + frumusețe.

înfrumuseța [At: CORESI, PS. 165 / V: (înv) ~rămăs~, ~râms~, ~râmsășa, ~râmșe~, ~râmțeșa, ~umseța, (cscj) ~meseți, ~ți / Pzi: ez / E: în- + frumusețe] 1-2 vtr A (se) împodobi. 3-4 vtr A (se) face mai frumos Si: (reg) a (se) înfrumușa (3-4). 5 vt (Rar) A atrage simpatia cuiva.

ÎNFRUMUSEȚÁ, înfrumusețez, vb. I. Tranz. A da unei persoane sau unui lucru un aspect frumos (prin adăugarea unor detalii); a împodobi, a orna, a decora. Înfrumusețează [orașul] cu mîndre zidiri. NEGRUZZI, S. I 277. ◊ Fig. A înfrumuseța o povestire.

A ÎNFRUMUSEȚÁ ~éz tranz. (lucruri sau persoane) A face să devină (mai) frumos, adăugând elemente decorative; a împodobi. [Sil. în-fru-] /în + frumusețe

înfrumusețà v. a (se) face frumos.

înfrumusețéz v. tr. (d. frumuseță). Fac frumos, ornez, împodobesc: haĭnele îĭ înfrumusețează adese-orĭ pe ceĭ urîțĭ, monumentele înfrumusețează orașele. – Vechĭ infrumusețez, înfrîmsețez, înfrumușitez, înfrîmșetez, înfrumșez și înfrîmșez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înfrumusețáre s. f., g.-d. art. înfrumusețắrii; pl. înfrumusețắri

înfrumusețáre s. f., g.-d. art. înfrumusețării; pl. înfrumusețări

înfrumusețá (a ~) vb., ind. prez. 3 înfrumusețeáză

înfrumusețá vb., ind. prez. 1 sg. înfrumusețéz, 3 sg. și pl. înfrumusețeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. înfrumusețéze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNFRUMUSEȚÁRE s. 1. v. împodobire. 2. v. idealizare.

ÎNFRUMUSEȚARE s. 1. decorare, decorație, gătire, împodobire, ornamentare, ornare, pavoazare. (~ unei clădiri.) 2. idealizare, poetizare. (~ realității.)

ÎNFRUMUSEȚÁ vb. 1. v. împodobi. 2. a împodobi, a orna, (rar) a agrementa, (reg.) a înfrumoșa. (A ~ un parc.) 3. v. idealiza.

ÎNFRUMUSEȚA vb. 1. a decora, a găti, a împodobi, a orna, a ornamenta, a pavoaza. (A ~ un interior.) 2. a împodobi, a orna, (rar) a agrementa, (reg.) a înfrumoșa. (A ~ un parc.) 3. a idealiza, a poetiza. (A ~ realitatea.)

A înfrumuseța ≠ a urâți

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

înfrumuseța, înfrumusețez v. t. v. înflori.

Intrare: înfrumusețare
înfrumusețare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfrumusețare
  • ‑nfrumusețare
  • înfrumusețarea
  • ‑nfrumusețarea
plural
  • înfrumusețări
  • ‑nfrumusețări
  • înfrumusețările
  • ‑nfrumusețările
genitiv-dativ singular
  • înfrumusețări
  • ‑nfrumusețări
  • înfrumusețării
  • ‑nfrumusețării
plural
  • înfrumusețări
  • ‑nfrumusețări
  • înfrumusețărilor
  • ‑nfrumusețărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfrumusețare, înfrumusețărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) înfrumuseța. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: împodobire
    • format_quote Este o datorie de cinste a sfaturilor populare din stațiunile balneo-climaterice să aibă o grijă deosebită pentru înfrumusețarea și curățenia acestor localități. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2360. DLRLC
etimologie:
  • vezi înfrumuseța DEX '09 DEX '98

înfrumuseța, înfrumusețezverb

  • 1. A (se) face mai frumos; a (se) împodobi, a (se) înfrumoșa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Înfrumusețează [orașul] cu mîndre zidiri. NEGRUZZI, S. I 277. DLRLC
    • format_quote figurat A înfrumuseța o povestire. DLRLC
etimologie:
  • În + frumusețe DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.