13 definiții pentru înfricare
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
înfricare sf [At: COȘBUC, AE. 135/20 / Pl: ~cări / E: înfrica] (Rar) Înspăimântare.
ÎNFRICÁ vb. I. Refl. (Înv.; folosit la timpurile trecute) A se înfricoșa. – În + frică.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înfrica vtr [At: PSALT. 39/ 9-10 / Pzi: înfric / E: în- + frică] (Îvp) 1-2 A (se) înspăimânta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNFRICÁ vb. I. Refl. (Folosit la timpurile trecute) A se înfricoșa. – În + frică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNFRICÁ, înfríc, vb. I. Refl. (Transilv.; folosit mai ales la timpurile trecute) A-i fi cuiva frică, a se teme, a se înfricoșa. Și erau întărite curțile Zmeului... tot cu stînci de bolovani, dar el nu se înfrica de loc. RETEGANUL, P. V 24.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înfríc, a -á v. tr. Vechĭ. Rar azĭ. Înfricoșez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înfricoșéz v. tr. (d. frică, fricos). Umplu de frică, îngrozesc, înspăĭmînt, intimidéz. Vechĭ înfric, a -á.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înfricá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. înfríc, perf. s. 1 sg. înfricái; conj. să înfríce
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înfricá vb., ind. prez. 3 sg. înfrícă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNFRICÁRE s. v. groază, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, oroare, spaimă, teroare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înfricare s. v. GROAZĂ. ÎNCRÎNCENARE. ÎNFIORARE. ÎNFRICOȘARE. ÎNGROZIRE. ÎNSPĂIMÎNTARE. OROARE. SPAIMĂ. TEROARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNFRICÁ vb. v. cutremura, încrâncena, înfiora, înfricoșa, îngrozi, înspăimânta, tremura, zgudui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înfrica vb. v. CUTREMURA. ÎNCRÎNCENA. ÎNFIORA. ÎNFRICOȘA. ÎNGROZI. ÎNSPĂIMÎNTA. TREMURA. ZGUDUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
înfrica, înfricverb
-
- Și erau întărite curțile Zmeului... tot cu stînci de bolovani, dar el nu se înfrica de loc. RETEGANUL, P. V 24. DLRLC
-
etimologie:
- În + frică DEX '09 DEX '98
înfricare, înfricărisubstantiv feminin
- 1. Groază, oroare, spaimă, teroare, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare. Sinonime