10 definiții pentru îndeajuns
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNDEAJÚNS adv. De ajuns, destul, suficient. [Pr.: și: -de-a-] – În + de4 + ajuns.
ÎNDEAJÚNS adv. De ajuns, destul, suficient. [Pr.: și: -de-a-] – În + de4 + ajuns.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îndeajuns av [At: DEX / P: ~de-a~ / E: în + de + ajuns] De ajuns.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDEAJÚNS adv. De ajuns, destul, suficient.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNDEAJÚNS adv. Destul; suficient; bine. [Sil. în-dea-] /în + de + ajuns
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îndeajúns [pron. de-a în tempo lent/dea în tempo rapid] (-de-a-) adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îndeajúns adv. (sil. -dea- în tempo rapid/-de-a- în tempo lent)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îndeajuns
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
în deajuns.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNDEAJÚNS adv. v. destul.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNDEAJUNS adv. destul, suficient, (reg.) bugăt, (înv.) îndestul. (Ai vorbit ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: în-de-a-juns
| compus Surse flexiune: IVO-III |
|
îndeajunsadverb
etimologie:
- În + de (1.) + ajuns DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.