18 definitzii pentru zvacni
din care- explicative (13)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ZVACNÍ zvacnesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre inima tample etc.; la pers. 3) A bate repede shi cu putere (de oboseala de emotzie de durere etc.); a palpita. 2. (Despre fiintze) A sari a tzashni a se repezi pe neashteptate. ♦ Spec. A sari brusc in picioare. Zvac + suf. ni.
ZVACNÍ zvacnesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre inima tample etc.; la pers. 3) A bate repede shi cu putere (de oboseala de emotzie de durere etc.); a palpita. 2. (Despre fiintze) A sari a tzashni a se repezi pe neashteptate. ♦ Spec. A sari brusc in picioare. Zvac + suf. ni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
zvacni vi [At: LB / V: (rar) zvugni (ivr) ~agni (inv) zbagni zvagni zba~ zgac~ sv~ / Pzi: ~nesc / E: zvac + ni] 1 (D. inima tample etc.) Ashi accelera ritmul normal din cauza unei emotzii a unui efort a unei boli etc. Si: a bate a palpita a ticai1 a tresari a se zbate (15) (rar) a zvacai (1) (ivr) a zbocoti (1) (reg) a bacai1(2) a tacati. 2 (D. vase sangvine) A se zbate din cauza circulatziei mai intense a sangelui. 3 (D. sange) A circula mai repede decat este normal. 4 (D. fiintze sau d. partzi ale corpului lor) A se mishca brusc shi involuntar. Si: (reg) a zbocoti (2). 5 (Rar) A colecta (4). 6 (Reg; d. masele) A da dureri puternice. 7 (D. fiintze) A porni repede pe neashteptate dintrun loc. 8 (D. fiintze) A o lua la fuga Si: a o shterge. 9 A sari brusc pe neashteptate de undeva Si: a tzashni a o zbughi (4). 10 A sari brusc in picioare. 11 (Fig) A produce o impresie deosebita o emotzie artistica. 12 (D. vehicule) A porni brusc. 13 (D. motoare) A intra in functziune. 14 (Rar; d. arme de foc) A recula. 15 (Pop) A se smuci. 16 (Reg; ie) A ~ o scanteie la cineva A primi o veste.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ZVACNÍ zvacnesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre inima tample puls etc.) A bate repede shi cu putere (de oboseala de emotzie de durere etc.); a palpita. 2. (Despre fiintze) A tzashni a o zbughi pe neashteptate (de undeva). ♦ A sari brusc in picioare. Din zvac.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de gall
- actziuni
A ZVACNÍ ~ésc intranz. 1) (despre inima tample puls) A bate mai repede shi mai puternic decat de obicei sau a bate neregulat (din cauza unei emotzii a unui efort sau a unei boli); a palpita. 2) (despre fiintze) A face o mishcare rapida shi pe neashteptate; a tzashni. 3) A se ridica brusc in picioare. /zvac + suf. ~ni
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
svacni v vz zvacni
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
zgacni v vz zvacni
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zvagni v vz zvacni
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zvagni v vz zvacni
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zvugni v vz zvacni
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zvicni vb. IV. intr. 1 (despre inima) A bate repede shi cu putere (de oboseala de emotzie de durere etc.); a palpita a zvicii. Inima copilului a zvicnit de bucurie (VOIC.). ♦ (despre vase sangvine) A se zbate din cauza circulatziei mai intense a singelui. Vina de la timple imi zvicneshte (BLA.). ◊ Analog. Timplelei zvicneau gata sa plesneasca (POPOV.). ♦ (despre singe) A circula mai repede decit este normal. Singele incepea sai zvicneasca mai puternic in vine (REBR.). 2 (despre fiintze) A porni repede pe neashteptate dintrun loc; a tzishni a sari pe neashteptate (de undeva). Caii au incercat sa zvicneasca din nou in galop (GALAN). ◊ Analog. Nadejdea zvicni din nou in inima sa (AGAR.). ◊ Fig. Zvicnesc crucish trasnetele urii (VOIC.). ♦ Spec. A sari brusc in picioare. Zvicni de pe scaun (CE. PETR.). ♦ (despre vehicule) A porni brusc. ♦ (despre motoare) A intra in functziune. 3 (pop.) A se smuci. Ea tresari... shi zvicni k un peshte... dar Bilea o cuprinse in bratze (PRED.). • prez.ind. esc. /zvic + ni.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de claudiad
- actziuni
ZVICNÍ zvicnesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre unele organe ale corpului) A se zbate repede shi cu putere (din cauza afluxului de singe pricinuit de emotzie de oboseala etc.). Ishi simtzi parul ridicinduise in virful capului. Inima se izbi o data tare in coshul pieptului pe urma prinse a zvicni repede. SADOVEANU O. VII 362. In agitatzia nervoasa in care se afla simtzea cum i zvicnesc timplele. BART E. 213. El din patui o ridica shi pe pieptul Iui shio pune Inimai zvicneshte tare viatzai parca se rapune. EMINESCU O. I 84. ♦ (Despre fiintze) A mishca repede o parte a corpului. [Vitzelul] se tavali shi incepu sa zvicneasca grozav din picioare. CARAGIALE S. 80. 2. (Despre fiintze) A sari pe neashteptate (de undeva); a tzishni a se repezi a o zbughi. Ciinele zvicni inainte shi prepelitza sari in aer. SADOVEANU O. VII 82. O veveritza juca k o flacara roshcata... Zvicni pe o creanga mai de aproape shi disparu k sa apara peste o clipa in alt ram.PETRESCU A. 75. Cel dintzii care zvicni afara pe punte furios cu capul gol cu haina peun umar fu Seceleanu. BART E. 292. Fig. Acolo apa cinta un cintec surd infiorator; in cosh fishiiau din cind in cind grauntzele: in covata zvicnea in pulbere fina faina. SADOVEANU O. VII 294. Automobilul zvicni k un alergator de cursa. REBREANU R. I 176. ♦ A sari brusc in picioare. Ea tresari k shi cind abia atunci sar fi deshteptat din somn shi zvicni k un peshte in sus. PREDA I. 151. Cel care se mishcase tresari cu spaima simtzind cel dintii primejdia. Zvicni in picioare scuturind in jurui flacarile k pe nishte fluturi. SADOVEANU Z. C. 196. Cind il vazu... intrind in circiuma urmat de suita zvicni de pe scaun. C. PETRESCU I. II 140. 3. A face mishcari brushte pentru ashi elibera corpul dintro strinsoare; a se zbate. Intzepenindushi bratzele k sal tzina pe cel prins care zvicnea shi se zvircolea k un sharpe rasufla adinc. DUMITRIU N. 219.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
svacnì v. 1. a palpita: inimai svacneshte tare EM.; 2. a se bate vorbind de tamplele capului mushchii; 3. se zice de o pushca al carii strat izbeshte umarul cand se descarca. [Cf. svac!].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
zvicnésc v. intr. (din *zvicnesc d. vsl. zvenknonti a hui; sirb. zveknuti a rasuna). Bat tare (vorbind de inima shi artere): iĭ zvicneaŭ timplele de durere de furie. O zbughesc (Rar). SHi zvíciĭ (Rar). V. palpit.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
zvacní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zvacnésc imperf. 3 sg. zvacneá; conj. prez. 3 sa zvacneásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
zvacní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zvacnésc imperf. 3 sg. zvacneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. zvacneásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
zvicni
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ZVACNÍ vb. 1. v. palpita. 2. v. fremata.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ZVICNI vb. 1. a bate a palpita a pulsa a tacai a ticai a tresari a se zbate (rar) a zvicii (reg.) a bicii a ticiti. (Inima ~ cu putere.) 2. a fremata a palpita a pulsa a vibra. (~ in el o mare bucurie.) 3. a mishca (reg.) a tzicui. (Unditza ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
zvacni, zvacnescverb
- 1. (Despre inima tample etc.) A bate repede shi cu putere (de oboseala de emotzie de durere etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: palpita
- Ishi simtzi parul ridicinduise in virful capului. Inima se izbi o data tare in coshul pieptului pe urma prinse a zvicni repede. SADOVEANU O. VII 362. DLRLC
- In agitatzia nervoasa in care se afla simtzea cum i zvicnesc timplele. BART E. 213. DLRLC
- El din patui o ridica shi pe pieptul Iui shio pune Inimai zvicneshte tare viatzai parca se rapune. EMINESCU O. I 84. DLRLC
-
- 2. (Despre fiintze) A sari a tzashni a se repezi pe neashteptate. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Ciinele zvicni inainte shi prepelitza sari in aer. SADOVEANU O. VII 82. DLRLC
- O veveritza juca k o flacara roshcata... Zvicni pe o creanga mai de aproape shi disparu k sa apara peste o clipa in alt ram. PETRESCU A. 75. DLRLC
- Cel dintii care zvicni afara pe punte furios cu capul gol cu haina peun umar fu Seceleanu. BART E. 292. DLRLC
- Acolo apa cinta un cintec surd infiorator; in cosh fishiiau din cind in cind grauntzele: in covata zvicnea in pulbere fina faina. SADOVEANU O. VII 294. DLRLC
- Automobilul zvicni k un alergator de cursa. REBREANU R. I 176. DLRLC
- 2.1. A sari brusc in picioare. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Ea tresari k shi cind abia atunci sar fi deshteptat din somn shi zvicni k un peshte in sus. PREDA I. 151. DLRLC
- Cel care se mishcase tresari cu spaima simtzind cel dintii primejdia. Zvicni in picioare scuturind in jurui flacarile k pe nishte fluturi. SADOVEANU Z. C. 196. DLRLC
- Cind il vazu... intrind in circiuma urmat de suita zvicni de pe scaun. C. PETRESCU I. II 140. DLRLC
-
- 2.2. A mishca repede o parte a corpului. DLRLC
- [Vitzelul] se tavali shi incepu sa zvicneasca grozav din picioare. CARAGIALE S. 80. DLRLC
-
-
- 3. A face mishcari brushte pentru ashi elibera corpul dintro stransoare; a se zbate. DLRLC
- Intzepenindushi bratzele k sal tzina pe cel prins care zvicnea shi se zvircolea k un sharpe rasufla adinc. DUMITRIU N. 219. DLRLC
-
etimologie:
- Zvac + sufix ni. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX