zestre sf [At: PALIA (1581) 138/3 / V: (irg) zas~^[1] (Pl: zastri inv zastruri) (inv) zeastra (reg) ies~ vies~ / Pl: ~ (inv) ~ruri ~ri / E: ml dextrae „fagaduintza solemna”] 1 Totalitate a bunurilor materiale care se dau unei fete (sau unui baiat) cand se casatoreshte shi care se considera pe durata casatoriei k averea celui care a aduso Si: (ivr) dotatzie (2) (inv) dota (ivp) parte (ivr) profecticie. 2 (Prc) Hainele rufele covoarele pernele etc. care le aduce o fata in noua casa cand se casatoreshte Si: trusou. 3 (Is; shif zastrea zestri zastruri) Foaie (sau foi inv foitza) de ~ Act care consemneaza zestrea miresei sau a unei femei casatorite. 4 (Is) Lada de ~ Lada care se foloseshte la pastrarea zestrei (2). 56 (Iljv) De ~ (sau reg zestrea) (Care este) primit k zestre (1). 7 (Rar; pan) Totalitate a bunurilor care le aduce o calugaritza la intrarea ei in manastire. 8 (Fam) Totalitate a bunurilor care constituie averea cuiva. 9 Totalitate a bunurilor materiale care formeaza averea unei comunitatzi a unei institutzii etc. Si: inventar. 10 (Fig) Ansamblu al valorilor shi insushirilor spirituale morale intelectuale etc. ale unui individ sau ale unei colectivitatzi Cf: moshtenire (1) patrimoniu. corectata

zestre s.f. 1 Avere (mobila sau imobila) data unei fete (cu forme legale) cind se marita; dota. Ipate ishi ia femeia cu zestre cu tot o duce acasa la dinsul shi pace buna! (CR.). ◊ Foaie de zestre v. foaie. Lada de zestre v. lada. Tron de zestre v. tron. ◊ Loc.adj. adv. De zestre = (care este) primit k zestre. Am vindut atunci moshia care o aveam de zestre de la nevasta (K. PETR.). ◊ Expr. Sare k capra in zestre v. capra. ♦ Analog. Bunuri care le aduce o calugaritza la intrarea ei in manastire. 2 (fam.) Totalitatea bunurilor care constituie averea cuiva. La poarta ashtepta... o tzaranca... cu o legatura petrecuta sub bratz care cuprindea toata zestrea ei (BRA.). ◊ Fig. Femeile... i sporisera funesta zestre de racile shi beteshuguri (M. I. CAR.). 3 Totalitatea bunurilor care constituie averea unei comunitatzi a unei institutzii etc.; inventar. Toata zestrea satului e intinsa pe grinda bordeiului? (CAL.). 4 Fig. Ansamblul valorilor shi insushirilor spirituale morale intelectuale etc. ale unui individ sau ale unei colectivitatzi. Cu aceasta zestre sufleteasca intram... in acest coltz de provincie (GAL.). • /lat. dextrae „fagaduintza solemna”.

ZÉSTRE s. f. 1. Avere (mobila sau imobila) care se da unei fete cand se marita. ♦ Bunuri care le aduce o calugaritza la intrarea ei in manastire. ♦ (Fam.) Totalitatea obiectelor casnice care constituie averea cuiva. 2. Totalitatea bunurilor care constituie averea unei comunitatzi a unei institutzii etc.; inventar. Lat. dextrae „fagaduintza solemna”.

ZÉSTRE f. 1) Avere sau suma de bani care se da de catre parintzi unei fete cand se marita; dota. 2) Totalitate a bunurilor care constituie averea cuiva (a unei persoane colectivitatzi comunitatzi etc.). [G.D. zestrei] /<lat. dextrae

zestre f. avere ce o femeie aduce in casatorie. [Lat. DEXTRAE promisiune solemna cuvant dat].

zéstre f. pl. ĭ (d. lat. dĕxtrae adica „minile drepte” a doĭ care se invoĭesc: dextras renovare a inoi tractatu. D. rom. vine bg. zestra). Dota avere care i se da uneĭ fete cind se marita. Lucrurĭ cu care se inzestreaza: zestrea uneĭ shcoale. V. trusoŭ.

zeastra sf vz zestre

zéstre s. f. art. zéstrea g.d. art. zéstrei

zestre sing.

ZÉSTRE s. (JUR.) dotatzie dota (pop.) parte (latinism inv.) profecticie. (~ a unei fete de maritat.)

ZÉSTRE s. v. inventar.

zestre s. v. INVENTAR.

ZESTRE s. (JUR.) dotatzie dota (pop.) parte (latinism inv.) profecticie. (~ unei fete de maritat.)

zéstre s. f. Dota. Lat. dextĕrae „promisiune” (Hasdeu dupa Pushcariu 1935; Iordan Dift. 115; REW 2618; Tiktin; Candrea). Legatura cu sl. zastroiti „a prepara” (Cihac II 472) este improbabila. Folosit in general afara de Banat shi Crishana (ALR II 67). Der. inzestra vb. (a dota). Din rom. provin bg. zestra (Capidan Raporturile 225) rut. zjastra (Candrea Elemente 409) mag. zeszter (Edelspacher 24) sas. zestre.

zestre s. f. sg. totalitatea bunurilor care constituie averea cuiva