zdrobitor ~oare [At: PONTBRIANT D. / S shi: sd~ / Pl: ~i ~oare / E: zdrobi + tor] 1 a Care preface (sau distruge darama imprashtie etc.) in bucatzi in partzi (foarte) mici (prin lovire ciocnire presare puternica) Si: sfaramator (1) spargator (1) strivitor (1) (pop) faramator (1). 2 sm (Reg) Persoana care zdrobeshte (1) piatra de pavat. 3 sf Mashina (manuala) folosita pentru maruntzirea sau separarea (prin strivire rupere smulgere etc.) unor produse folosita in industria textila in industria alimentara shi in agricultura Si: feranator (34) (Olt) zobitoare. 4 (Reg) Loc in care se bate porumbul pentru a separa boabele de shtiuletzi. 5 sn (Reg) Piulitza (1). 6 sf (Reg) Mashina manuala utilizata la zdrobirea strugurilor Si: zdrobsher (reg) zdutatoare dromsh mustuitor. 7 sn (Trs) Melitza (1). 8 sn (Reg) Instrument din lemn sau cleshte metalic pentru spart alune. 9 a Care face sa dispara prin violentza de pe suprafatza pamantului Si: distrugator (1) nimicitor (rar) sfaramator (1). 10 a Care loveshte (foarte) puternic provocand distrugerea tzesuturilor traumatisme etc. 11 a Care deformeaza prin apasare prin strangere etc. (foarte) puternica transformand intro masa informa sau provocand modificarea ori incetarea functziilor (vitale) Si: strivitor. 12 a (Fig) Care produce o durere sufleteasca copleshitoare. 13 a (Fig) Care oboseshte peste masura (din cauza eforturilor fizice a consumului nervos etc.) Si: epuizant extenuant istovitor storcator (inv) secator (rar) stocit. 14 a (Fig) Care depasheshte (cu mult) in masura in numar in fortza in profunzime Si: copleshitor (1) covarshitor (1). 15 a (Fig) Care inlatura orice indoiala Si: indiscutabil incontestabil indubitabil. 16 a (Fig) Care face sa nu mai actzioneze din initziativa proprie in urma unor represalii a unor constrangeri etc. 17 a (Fig) Care aduce in stare de totala supunere.

zdrobitor oare adj. s.f s.n. I adj. 1 Care zdrobeshte. 2 Fig. Care produce o durere sufleteasca copleshitoare. Un fel de dezgust mai zdrobitor decit chiar deznadejdea apasa greu pe amindoi umerii batrinului (CAR.). 3 Fig. Care este istovitor copleshitor extenuant. O osteneala zdrobitoare se lasa pe cerbicea lui Zibal (CAR.). 4 Fig. Care imprashtie orice indoiala; convingator hotaritor. In fatza celor doua argumente zdrobitoare multzimea amutzi. II 1 s.f. Mashina de maruntzire sau de separare prin strivire prin sfarimare etc. a unor materiale textile a unor produse agricole etc. 2 s.n. (reg.) Melitza. • pl. ori oare. /zdrobi + tor.

ZDROBITÓR² OÁRE zdrobitori oare adj. 1. Care zdrobeshte. Zbor crierii din tidve sub ghioaga zdrobitoare. ALECSANDRI P A. 168. ♦ Fig. Copleshitor. Erau nedumeritzi shi ametzitzi de somnul cel intii care e zdrobitor shi vecin cu moartea. SADOVEANU O. VII 28. 2. Care imprashtie orice indoiala; covirshitor. Dovezi zdrobitoare. ▭ Comparatzia fu zdrobitoare pentru Stelian Minea. C. PETRESCU I. II 216. Palatul printzului Mihail este transformat in Muzeu Etnografic... Acest muzeu este oglinda zdrobitoare a vietzii nemernice shi trudnice in care sau zbatut masele tzaraneshti in epocile tzariste. SAHIA U.R.S.S. 36.

ZDROBITÓR² OÁRE zdrobitori oare adj. 1. Care zdrobeshte. ♦ Fig. Copleshitor istovitor. 2. Fig. Care inlatura orice indoiala; covarshitor. Argument zdrobitor. Din zdrobi + suf. (i)tor.

ZDROBITÓR ~oáre (~óri ~oáre) 1) shi fig. Care zdrobeshte; nimicitor; distrugator; distructiv. Boala ~oare. Critica ~oare. 2) Care inlatura orice indoiala; cu caracter determinant. Argument ~. /a zdrobi + suf. ~tor

zdrobitór oáre adj. Care zdrobeshte covirsheshte infringe nimiceshte: superioritate dovezĭ zdrobitoare.

sdrobitor a. care sdrobeshte: puteri sdrobitoare; fig. dovezi sdrobitoare.

zdrobitór¹ adj. m. pl. zdrobitóri; f. sg. shi pl. zdrobitoáre

zdrobitór adj. m. pl. zdrobitóri; f. sg. shi pl. zdrobitoáre

ZDROBITÓR adj. v. extenuant.

ZDROBITÓR adj. v. decisiv determinant hotarator.

zdrobitor adj. v. DECISIV. DETERMINANT. HOTARITOR.