13 definitzii pentru zbenguire
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ZBENGUÍRE zbenguiri s. f. Actziunea de a se zbengui shi rezultatul ei; zbenguiala. V. zbengui.
zbenguire sf [At: POLIZU / V: zbeguire (S shi: sb~) / S shi: sb~ / Pl: ~ri / E: zbengui] 1 Zbenguiala (1). 2 Harjonire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zbenguire s.f. Actziunea de a se zbengui shi rezultatul ei. Raza lunii ne incuraja shi mai mult in zbenguirile noastre (POP.). • pl. i. /v. zbengui.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de claudiad
- actziuni
ZBENGUÍRE zbenguiri s. f. Actziunea de a se zbengui shi rezultatul ei; zbenguiala. V. zbengui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
ZBENGUÍRE zbenguitzi s. f. (SHi in forma zbeguire) Zbenguiala. Mircea... stete in loc sa priveasca zbeguirile prundarului. La TDRG. Varianta: zbeguíre s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ZBENGUÍRE zbenguiri s. f. Zbenguiala. V. zbengui.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de gall
- actziuni
zbeguire sf vz zbenguire
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ZBEGUÍRE s. f. v. zbenguire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
zbenguíre s. f. g.d. art. zbenguírii; pl. zbenguíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
zbenguíre s. f. g.d. art. zbenguírii; pl. zbenguíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ZBENGUÍRE s. v. joaca.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ZBENGUIRE s. joaca joc zbenguiala zbenguit zbintzuiala zbintzuire zbintzuit zbintzuitura zburdare zburdalnicie (reg.) zbeng zbereguiala zbintz zburda. (Na fost decit o ~ de copii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de cata
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ZBEGUÍ zbégui vb. IV. (Var.) Zbengui. (zbeg1 + suf. ui)
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de tavi
- actziuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
zbenguire, zbenguirisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a se zbengui shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mircea... stete in loc sa priveasca zbeguirile prundarului. La TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- zbengui DEX '09 DEX '98 DLRM