21 de definitzii pentru zapaci

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ZAPACÍ zapacesc vb. IV. Tranz. shi refl. 1. Ashi pierde sau a face sashi piarda facultatea de a judeca clar; a (se) tulbura la minte a (se) nauci a (se) buimaci. 2. (Fam.) Ashi pierde sau a face sashi piarda cumpatul a (se) fastaci a (se) incurca. ♦ Tranz. A strica ordinea a ravashi a deranja. Et. nec.

ZAPACÍ zapacesc vb. IV. Tranz. shi refl. 1. Ashi pierde sau a face sashi piarda facultatea de a judeca clar; a (se) tulbura la minte a (se) nauci a (se) buimaci. 2. (Fam.) Ashi pierde sau a face sashi piarda cumpatul a (se) fastaci a (se) incurca. ♦ Tranz. A strica ordinea a ravashi a deranja. Et. nec.

zapaci [At: HELIADE L. B. II 143/11 / V: (ivr) zaba~ / Pzi: ~acesc / E: vslзапаци cf srb pačiti „a innora” sv pačiti „a denatura a desfigura” zapačiti „a face grimase”] 12 vtr A face sa piarda (sau ashi pierde) (temporar) judecata limpede normala in fatza unei situatzii neashteptate dificile confuze din cauza unei emotzii a unei boli etc. Si: a (se) buimaci (12) a (se) dezorienta (56) a (se) nauci a (se) tulbura (irg) a (se) zanatici (12) a se zaticni (11) (reg) a (se) zabluzi (12) a (se) zabauci (12) a (se) zabuni (12) a zahizi a se zarghi (2) a zalisi a zaushi a zulumi. 34 vtr (Fam) Ashi pierde (sau a face sashi piarda) cumpatul in fatza unei situatzii neashteptate Si: a (se) fastaci (1) a (se) intimida a (se) incurca (reg) a (se) ingaimaci a (se) ratuli (1) a (se) teshmani a (se) ului a se zagrai (3) a (se) zaghiri. 5 vt (Fam; c. i. obiecte) A ravashi.

zapaci vb. IV. 1 tr. refl. Ashi pierde sau a face sashi piarda facultatea de a judeca clar in fatza unei situatzii neashteptate dificile confuze etc.; a (se) tulbura la minte a (se) nauci a (se) buimaci; (inv. reg.) a se zanataci a se zaticni. Il cam zapacise orashul acesta mare (VLAH.). 2 tr. refl. (fam.) Ashi pierde sau a face sashi piarda cumpatul; a (se) fistici a (se) intimida a (se) incurca. Danutz se zapacise (TEOD.). 3 tr. A strica ordinea a ravashi a deranja. Ce tzia venit... sami zapaceshti hirtiile? (BAR.). 4 tr. (fam.; compl. indica obiecte) A rataci a pierde. SHia zapacit ochelarii. • prez.ind. esc. /etimol. nec.

ZAPACÍ zapacesc vb. IV. Tranz. 1. A tulbura mintea cuiva al face sashi piarda capul; a nauci a buimaci a ametzi. Citeva zile la inceput il cam zapacise orashul acesta mare in care el venise pentru intiia oara. VLAHUTZA O. A. 96. Comisarul potrivise insa lucrurile astfel k ei sa soseascan padure penserate shi astal zapacea pe Dutzu. SLAVICI O. I 368. Stralucirea hainelor lui Fat Frumos pina intratita orbise shi zapacise pe vrajmash de nu mai shtiau oshtile unde se afla. ISPIRESCU L. 156. ◊ Refl. Moshul se zapaci cu totul la auzul vorbelor. Statu in loc shi parca nui venea sa creada. DUNAREANU CH. 11. SHi ea mergind spre Viorel De mina cind a prinso el Roshind sa zapacit de drag. COSHBUC P. I 57. 2. (Familiar) A incurca a ravashi. Ei acum ce tzia venit sami rascoleshti dosarele sami zapaceshti hirtiile? BARANGA I. 162.

ZAPACÍ zapacesc vb. IV. Tranz. shi refl. 1. A (se) tulbura la minte a (se) nauci a (se) buimaci. 2. (Fam.) A (se) fastaci a (se) incurca. ♦ Tranz. A ravashi.

A ZAPACÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se zapaceasca. 2) (lucruri) A intoarce pe o parte shi pe alta imprashtiind incalcind amestecand (pentru a gasi ceva); a rascoli. /Orig. nec.

A SE ZAPACÍ ma ~ésc intranz. 1) Ashi pierde facultatea de a judeca normal; ashi ieshi din mintzi; a se sminti; a se scranti; a se zaluzi; a se tzicni; a innebuni. 2) A deveni buimac; a nu mai shti de sine; a se nauci; a se buimaci; a se ului; a se pierde. 3) A fi cuprins de un sentiment de stinghereala (neshtiind cum sa procedeze in situatzia creata); a se fastaci; a se incurca. /Orig. nec.

zapacì v. 1. a incurca rau; 2. a pierde capul. [Cf. pol. ZAPODZIAC a rataci].

zapacésc v. tr. (slav compus k shi opacesc). Naucesc turbur: a zapaci un copil pin intrebarĭ. Ratacesc ravashesc: a zapaci nishte scrisorĭ. V. refl. Se zapacise de bucurie.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

zapací (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zapacésc imperf. 3 sg. zapaceá; conj. prez. 3 sa zapaceásca

zapací vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zapacésc imperf. 3 sg. zapaceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. zapaceásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ZAPACÍ vb. 1. v. buimaci. 2. v. dezorienta. 3. v. tulbura. 4. v. fastaci. 5. v. incurca. 6. v. deranja.

ZAPACI vb. 1. a (se) ametzi a (se) buimaci a (se) nauci (pop.) a (se) biigui a (se) ului (reg.) a (se) habauci a (se) uimaci (Mold. Bucov. shi Transilv.) a (se) tehui (inv.) a (se) cebalui. (Sa ~ de tot!) 2. a deruta a descumpani a dezorienta a incurca (livr.) a deconcerta. (Vestea auzita la ~.) 3. a (se) tulbura. (Sa ~ cind la vazut.) 4. a se fistici a se intimida a se incurca (reg.) a se teshmeni a se ului (Transilv.) a se ingaimaci (Olt. Munt. shi Transilv.) a se ratuti (fig.) a se pierde. (Ce teai ~ asha in fatza lor?) 5. a incurca (prin Transilv.) a mitroshi. (A ~ ceva.) 6. a deranja a rascoli a ravashi (reg.) a rantui a rostopoli. (De ce miai ~ hirtiile?)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZAPACÍ zapacesc vb. IV. ~ (prob. din sl. zapačiti = a roti a invarti; sau onom. zap + suf. ci)

zapací (césc ít) vb. A nauci a buimaci a ametzi. Origine incerta. Poate din sl. zapačiti „a face sa se invirtesca” (Densusianu GS IV 390) cf. opaci „a buimaci” sb. pačati se „a se amesteca”; mai probabil este o creatzie expresiva cf. zap cu suf. ci. Legatura cu sl. (za)dĕti (Cihac II 468) sau cu bg. zapacam (Conev 101) este improbabila. Der. zapaceala s. f. (buimaceala); zapauc (var. zabauc) adj. (buimac).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a o zapaci expr. (adol. eufem.) a se masturba.

a zapaci (pe cineva) in bataie expr. a bate (pe cineva) foarte tare.

a zapaci de cap (pe cineva) expr. 1. a vorbi continuu confuz shi in contradictoriu. 2. a relua cu insistentza un subiect de discutzie.

Intrare: zapaci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zapaci
  • zapacire
  • zapacit
  • zapacitu‑
  • zapacind
  • zapacindu‑
singular plural
  • zapaceshte
  • zapacitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • zapacesc
(sa)
  • zapacesc
  • zapaceam
  • zapacii
  • zapacisem
a II-a (tu)
  • zapaceshti
(sa)
  • zapaceshti
  • zapaceai
  • zapacishi
  • zapaciseshi
a III-a (el, ea)
  • zapaceshte
(sa)
  • zapaceasca
  • zapacea
  • zapaci
  • zapacise
plural I (noi)
  • zapacim
(sa)
  • zapacim
  • zapaceam
  • zapaciram
  • zapaciseram
  • zapacisem
a II-a (voi)
  • zapacitzi
(sa)
  • zapacitzi
  • zapaceatzi
  • zapaciratzi
  • zapaciseratzi
  • zapacisetzi
a III-a (ei, ele)
  • zapacesc
(sa)
  • zapaceasca
  • zapaceau
  • zapacira
  • zapacisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

zapaci, zapacescverb

  • 1. Ashi pierde sau a face sashi piarda facultatea de a judeca clar; a (se) tulbura la minte a (se) nauci a (se) buimaci. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Citeva zile la inceput il cam zapacise orashul acesta mare in care el venise pentru intiia oara. VLAHUTZA O. A. 96. DLRLC
    • format_quote Comisarul potrivise insa lucrurile astfel k ei sa soseascan padure penserate shi astal zapacea pe Dutzu. SLAVICI O. I 368. DLRLC
    • format_quote Stralucirea hainelor lui FatFrumos pina intratita orbise shi zapacise pe vrajmash de nu mai shtiau oshtile unde se afla. ISPIRESCU L. 156. DLRLC
    • format_quote Moshul se zapaci cu totul la auzul vorbelor. Statu in loc shi parca nui venea sa creada. DUNAREANU CH. 11. DLRLC
    • format_quote SHi ea mergind spre Viorel De mina cind a prinso el Roshind sa zapacit de drag. COSHBUC P. I 57. DLRLC
  • 2. familiar Ashi pierde sau a face sashi piarda cumpatul a (se) fastaci a (se) incurca. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 2.1. tranzitiv A strica ordinea. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Ei acum ce tzia venit sami rascoleshti dosarele sami zapaceshti hirtiile? BARANGA I. 162. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.