VÚLTUR vulturi s. m. 1. Numele mai multor pasari rapitoare de zi mari cu ciocul lung ascutzit shi coroiat cu aripi lungi shi cu picioare puternice cu gheare tari care se hranesc cu animale vii shi cu starvuri; vultan. ◊ Ochi (sau privire) de vultur = privire foarte agera patrunzatoare. ◊ Compuse: vulturbarbos sau vulturcubarba vulturnegru = vultur impunator cu spatele bruncenushiu aripile negre pantecele shi pieptul galbenruginiu; zagan (Gypaetus barbatus); vulturpleshuv = vultur cu gatul gros cu penele de culoare bruninchis cea mai mare pasare rapitoare din Europa (Aegypius monachus); vulturpescar = specie de vultur de culoare bruninchis pe partea dorsala shi alba pe partea ventrala care se hraneshte cu peshte (Pandion heliaetus). ♦ Fig. Barbat viteaz curajos maretz falnic. 2. Stindard al legiunilor romane infatzishand de obicei un vultur (1); figura simbolica reprezentand un vultur pe stemele monedele pecetzile sau steagurile unor tzari. 3. (Art.) Constelatzie boreala situata la sud de constelatzia Lebedei shi vizibila vara. [Acc. shi: vultúr] Lat. vultur uris.

vultur sm [At: PSALT. SCH. ap. TDRG / A shi: ~tur / Pl: ~i / E: ml vultur uris] 1 Pasare rapitoare de zi mare cu ciocul lung ascutzit shi coroiat cu aripi lungi shi cu picioarele puternice cu gheare tari care se hraneshte cu animale vii shi cadavre Si: vultan (1). 2 (Is) Ochi (sau privire) de ~ Privire agera shi patrunzatoare. 3 (Ic) ~barbos (sau ~cubarba ~negru) Vultur (1) impunator cu spatele bruncenushiu aripile negre pantecele shi pieptul galbenruginiu Si: zagan (Gypaëtus barbatus). 4 (Ic) ~pleshuvbrun Vultur (1) cu gatul gros cu penele de culoare bruninchis cea mai mare pasare rapitoare din Europa (Aegypius monachus). 5 (Ic) ~pleshuvsur Vultur (1) cu pene de culoare gri cu un guler de pene albicioase (Gyps fulvus). 6 (Ic) ~pescar Vultur (1) de culoare bruninchis pe partea dorsala shi alba pe partea ventrala care se hraneshte cu peshte (Pandion heliaëtus). 7 (Fig) Barbat viteaz semetz. 8 Stindard al legiunilor romane infatzishand de obicei un vultur (1). 9 Figura simbolica reprezentand un vultur (1) pe stemele pecetzile monedele sau steagurile unor tzari. 10 (Ast) Constelatzie boreala situata la sud de constelatzia Lebedei shi vizibila vara.

VÚLTUR vulturi s. m. 1. Numele mai multor pasari rapitoare de zi cu ciocul lung ascutzit shi coroiat cu aripi lungi shi cu picioare puternice cu gheare tari care se hranesc cu animale vii shi cu starvuri; vultan. ◊ Ochi (sau privire) de vultur = privire foarte agera patrunzatoare. ◊ Compuse: vulturbarbos sau vulturcubarba vulturnegru = vultur impunator cu spatele bruncenushiu aripile negre pantecele shi pieptul galbenruginiu; zagan (Gypaëtus barbatus); vulturpleshuv = vultur cu gatul gros cu penele de culoare bruninchis cea mai mare pasare rapitoare din Europa (Aegypius monachus); vulturpescar = specie de vultur de culoare bruninchis pe partea dorsala shi alba pe partea ventrala care se hraneshte cu peshte (Pandion heliaëtus). ♦ Fig. Barbat viteaz curajos maretz falnic. 2. Stindard al legiunilor romane infatzishand de obicei un vultur (1); figura simbolica reprezentand un vultur pe stemele monedele pecetzile sau steagurile unor tzari. 3. (Art.) Constelatzie boreala situata la sud de constelatzia Lebedei shi vizibila vara. [Acc. shi: vultúr] Lat. vultur uris.

VÚLTUR vulturi s. m. 1. Nume dat mai multor pasari rapitoare de zi cu cioc coroiat shi cu gheare puternice care ishi fac cuiburi de obicei pe stinci in regiunile muntoase; se hranesc cu animale vii shi cu stirvuri. Vazduhul era limpede; departe sus citziva vulturi pluteau in lumina se roteau cu aripile intinse nemishcate. SADOVEANU O. I 73. Ma uit la vultund din zare Cum zboara puternic shi lin. COSHBUC P. II 21. ◊ (In comparatzii cu aluzie la fortza pasarii sau la iutzeala mishcarilor ei) Ho ma! ce va este zise Zaharia sarind k un vultur intre dinshii. CREANGA A. 113. [Urmarea] cu ochii buzduganul ce sclipea prin nouri shi prin aer k un vultur de otzel. EMINESCU L. P. 173. Ba natzi scapat oi sa ma raped k un vultur de sus de pe stinca. ALECSANDRI T. I 454. Cu ochi iutzi k fulgerul La goana k vulturul. JARNÍKBIRSEANU D. 291. (Expr.) Ochi (sau privire) de vultur = ochi foarte ager privire foarte agera. Acum Rotaru il scormonea iar cu acea privire de vultur care itzi inghetza singele in vine. V. ROM. mai 1950 127. Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o masoara. EMINESCU O. I 83. In ochii lui de vultur adinci vioi shi mari Treceau lucioase umbre. ALECSANDRI P. A. 210. ◊ Compuse: vulturbarbos (vulturcubarba sau vulturnegru) = zagan. Nu vedeau deasupra lor decit o dunga de cer in care umbla rotinduse shi tzipind din cind in cind un vulturnegru. SADOVEANU F. J. 375; vulturpleshuv = vultur cu gitul golash cu penele de culoare brunainchis (cea mai mare pasare rapitoare din Europa) (Acgypius monachus); vulturpescar = vultur care se hraneshte cu peshte (Pandion haliaetus). ♦ Fig. Om viteaz maretz falnic. Ochiul vulturului batrin clipeshte inca. DELAVRANCEA O. II 34. A! Unde e acuma puternica marire Din vremea... Cind vulturul Daciei cu frunteancoronata Da semnul biruintzei shi calea nearata? ALEXANDRESCU P. 145. 2. Stindard al legiunilor romane infatzishind (de obicei in bronz) un vultur (1); figura simbolica reprezentind un vultur (1) pe stemele monedele pecetzile sau steagurile unor tzari. 3. Constelatzie boreala situata la sud de constelatzia lirei shi a lebedei shi vizibila vara. Accentuat shi: (rar) vultúr (MACEDONSKI O. I 96).

VÚLTUR ~i m. 1) pop. Pasare sedentara rapitoare de talie mare cu cioc lung shi coroiat cu gheare shi aripi lungi puternice care se hraneshte cu animale vii shi cu starvuri. ◊ ~pleshuv vultur cu gatul gol shi cu penaj bruncenushiu. ~pescar vultur care se hraneshte cu peshte. ~imperial vultur raspandit in regiunile montane; acvila; pajura. Ochi (sau privire) de ~ ochi (sau privire) agera. 2) fig. Om curajos shi mandru. 3) Simbol reprezentand o astfel de pasare care se imprima pe steme steaguri monede. 4) art. Constelatzie din emisfera boreala vizibila vara. /<lat. vultur ~uris

vultur m. 1. cea mai mare shi mai puternica dintre pasarile rapitoare (Aquila): ochi de vultur ageri shi patrunzatori; 2. nume de decoratziune: alb (rus shi sarb) negru shi rosh (prusian); 3. fig. om superior erou: un vultur de a Lehiei AL. [Lat. VULTUR].

vúltur shi (vest) ure m. (lat. vŭltŭr vúlturis vultur; vfr. voutre sp. buitre pg. abutre). Cea maĭ mare pasare rapitoare diurna din Eŭropa. (E maĭ mare de cit pajura saŭ áchila shi are capu acoperit cu puf nu cu pene shi de aceĭa i se zice shi „vultur pleshuv”. Rapeshte meĭ shi copiĭ maninca cu placere mortacĭunĭ shi nu e asha de agresiv k pajura). Fig. Om vioĭ viteaz shi energic (k shi shoim). Ochĭ de vultur ochĭ foarte vioĭ shi patrunzatorĭ. Potnoja care e brodat un vultur shi care sta arhiereu (k sa arate k trebuĭe sa se suĭe k un vultur deasupra patimilor). Nume de decoratziunĭ (tradus greshit dupa fr. aigle orĭ germ. adler care e „pajura” nu „vultur”). O constelatziune boreala vizibila vara. In vest vultúr (lat. vŭltúrius it. avoltojo ĭar it. avoltóre shi fr. vautour d. lat. *vultor óris). In est shi húltur la Moxa viltur. V. ceahlaŭ sorlitza shoĭm zagan condor.

vúltur s. m. pl. vúlturi

vúltur s. m. pl. vúlturi

vultur

vultur ri.

VÚLTUR s. (ORNIT.) 1. (pop.) vultan (prin Transilv.) shash. (~ este numele mai multor pasari rapitoare mari.) 2. vultur barbos (Gypætus barbatus) v. zagan (rar) vultur negru (reg.) shurligaie (Transilv.) ceahlau (Transilv. shi Ban.) shorlitza (Transilv.) shushugaie.

VULTUR s. (ORNIT.) 1. (pop.) vultan (prin Transilv.) shash. (~ este numele mai multor pasari rapitoare mari.) 2. vultur barbos (Gypaetus barbatus) = zagan (rar) vultur negru (reg.) shurligaie (Transilv.) ceahlau (Transilv. shi Ban.) shorlitza (Transilv.) sushugaie.

vultur s. v. ACVILA. IEPURAR. PAJURA.

VULTUR NÉGRU s. v. vultur barbos zagan.

vultur negru s. v. VULTUR BARBOS. ZAGAN.

vúltur (ri) s. m. 1. Acvila (Aquila). 2. Vultan zagan (Vultur). Var. vulture hultur(e). Mr. vultur megl. valtur. Lat. vŭltŭr (Pushcariu 1923; REW 9466) cf. v. fr. voutre sp. buitre port. abutre. Dubla der. de la vultur shi de la vulturius pentru a explica diferentza de accent (Pushcariu ZRPh. XXVII 738; REW 9467; ByckGraur 22) nu pare convingatoare. Der. vultan (var. Mold. hultan) s. m. (vultur) a carui der. nu este clara; vulturariu adj. (rapace) rar; vulturesc adj. (de vultur); vultureshte adv. (k vulturul); vulturica (var. vulturoanca hultenioara) s. f. (planta Hieracium pilosella). Din rom. provine bg. vúntur (Capidan Raporturile 218).

PASARI RAPITOARE. Subst. Vultur vultan vulturash (dim.) vulturel; vulturitza (rar) vulturoaica vulturoaie (rar); vulturbarbos vulturcubarba vulturnegru zagan; vulturpleshuv; vulturpescar; acvila pajura acera (reg.); shoim shoiman shoimuletz (dim.) shoimel shoimulean shoimushor shoimutz (pop.); vindereu vinderel (reg.) vinturel; coroi; corb corbuletz (dim. rar) corbishor (rar) corbushor (rar); gaitza; uliu ulishor (dim.) uliesh uliutz uligaie (reg.) hirau (reg.); erete; gaie; shoricar; bufnitza bufna (rar) buha buhna (reg.) boudenoapte; cucuvea cucuveica (reg.) pasareamortzii; huhurez ciuhurez ciuf; sfrincioc; sfrincioc mare lupulvrabiilor. Adj. Vulturesc; shoimanesc. Vb. A rapi a prinde a inhitza a lua a duce; a minca a sfirshia a devora. Adv. Vultureshte; shoimaneshte. V. glasuri de pasari.

AQUILA NON CAPIT MUSCAS (lat.) vulturul nu prinde mushte Cine este preocupat de lucruri importante nu se lasa furat de nimicuri. V. shi De minimis non curat praetor.

ORLAM SLUCEAETSEA I NIJE KUR SPUSKATSEA (OPЛAM CЛYЧAETCЯ И HИЖE KYP CПYCKATЬCЯ) (rus.) vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gainile Krilov „Orel i kuri”. „Orlam sluceaetsea i nije kur spuskatsea no kuram nikogda da oblak ne podneatsea” („Vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gainile dar gainile nu se pot ridica niciodata la nori”). Oamenilor superiori li se poate intampla sa fie cateodata mediocri dar mediocrii nu se pot ridica niciodata la nivelul acestora.

Aquila non capit muscas (lat. „Vulturul nu prinde mushte”) proverb latin foarte raspindit. Se foloseshte shi azi la fel k in vremea lui spre a semnala metaforic k lucrurile fara insemnatate nu trebuie sa constituie o preocupare pentru un om de seama intocmai cum vulturul semetz nu se intereseaza de nishte biete musculitze. (Vezi loc. De minimis non curat praetor).

vultur vulturi s. m. (intl.) 1. (inv.) pardesiu. 2. procuror.

ochi de vultur expr. acuitate vizuala deosebita.