vremelnic ~a a [At: (a. 1648) NASTUREL GCR I 131 ap. TDRG / Pl: ~ici ~ice / E: vreme + elnic] 1 De scurta durata Si: efemer (3) temporar trecator (inv)vremelnicesc. 2 Instabil. 3 (Spc) Care are o viatza efemera (1).

VREMÉLNIC A vremelnici e adj. De scurta durata trecator temporar provizoriu; instabil; efemer. [Razeshii] veneau pentru vechi procese cu multa indoiala fatza de judecatzile vremelnice. SADOVEANU Z. C. 81. Ma uitam in toate partzile k sa fac mai de aproape cunoshtintza cu locul harazit mie de intimplare pentru vremelnicul meu popas. HOGASH M. N. 161. [MihaiViteazul] ishi schimba hotarirea orinduind o comisie vremelnica de cirmuire pentru Moldova. BALCESCU O. II 286. ◊ (Adverbial) La ce dar sa mai arate shi Anei un vis urit prin care trec vremelnic? VLAHUTZA O. A. III 82. Luna de sub nouri ieshind k sa te vaza... vremelnic sta de paza. BELDICEANU P. 133. ♦ Care are o viatza efemera. (Substantivat; invechit atestat in forma vremealnic) Sa ne vedem k nishte vremealnici shi muritori pre pamint. TZICHINDEAL P. 188. Varianta: (invechit) vremeálnic a adj.

VREMÉLNIC ~k (~ci ~ce) Care dureaza putzina vreme; de durata scurta; temporar; provizoriu. /vreme + suf. ~elnic

vremelnic a. temporar. [Slav. VRIEMENÌNŬ].

vremélnic a adj. (vsl. vrĭemenĭnŭ cu sufixu ic). Temporar pe citva timp. Adv. A trait vremelnic in strainatate. Maĭ rar shi icesc (adj.)

VREMEÁLNICA adj. v. vremelnic.

vremélnic adj. m. pl. vremélnici; f. vremélnica pl. vremélnice

vremélnic adj. m. pl. vremélnici; f. sg. vremélnica pl. vremélnice

VREMÉLNIC adj. adv. 1. adj. v. temporar. 2. adv. v. temporar. 3. momentan provizoriu v. temporar. 4. v. trecator.

VREMELNIC adj. 1. nedefinitiv provizoriu temporar trecator (livr.) tranzitoriu (inv.) provizoric provizornic. (O solutzie ~.) 2. provizoriu temporar (inv.) precariu vremelnicesc. (O slujba o ocupatzie ~.) 3. momentan provizoriu temporar trecator (inv.) momental momentos. (E doar o masura ~.) 4. efemer pieritor schimbator temporar trecator (livr.) pasager (inv.) petrecator piericios pierit stricacios temporal vremelnicesc (fig.) calator (inv. fig.) deshert. (O situatzie ~.)

Vremelnic ≠ etern permanent veshnic